Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: londra

Mesaje de dragoste Relatii si sex

Poveste de dragoste. A doua sansa.

Published by:

poveste de dragosteIeri am primit o frumoasa scrisoare, de dragoste, din partea unui cuplu: Corina si Andrei. Doi  tineri romani care locuiesc in UK . Ei mi-au impartasit si m-au  rugat sa va  povestesc si voua, povestea lor de dragoste.

Corina: “Ne-am cunoscut in scoala. Eram in acelasi grup de prieteni dar nu vorbeam foarte mult. De fapt nu l-am vazut niciodata”

Andrei: ” Eram in acelasi grup, am crescut impreuna dar niciodata nu am privit-o pe Corina ca pe o fata, ca pe o femeie. Nu am crezut niciodata ca ea o sa fi perechea mea

Ne-am cunoscut la o nunta a unor prieteni in 2002. Atunci a fost prima data cand am vorbit si am vazut-o pe Corina intr-o lumina diferita. Nu era asa cum a crezut eu ca este. Arata foarte bine si avea un umor fantastic care m-a suprins in mod placut. M-a facut ignorant:)”

Corina ” Nu inainte de a ma face tu aroganta”

Andrei ” Da am facut-o aroganta.. doar ca sa o tachinez , sa-i atrag atentia asupra mea. Am realizat repede ca suntem pe aceeasi lungime de unda si ca am gasit pe cineva cu adevarat special”

Corina ” O luna mai tarziu am avut prima intalnire.. doar pentru ca eu l-am provocat si urmarit. Andrei era destul de timid asa ca am hotarat ca eu sa fac primul pas”.

Andrei: “In 2007 dupa mutarea noastra in Londra, dupa o relatie de 4 ani in care nu am vorbit niciodata despre casatorie, am hotarat sa ne despartim. Nu am fost fericit in Londra. Eu lucrez in domeniul constructiilor. Corina si-a gasit un job foarte bun PR la o firma. Modul de viata londonez o incanta extraordinar. Eu imi doream sa calatorim. Dupa mici discutii, lacrimi am hotarat sa ne despartim. Stiam amandoi ca asta este cel mai bun lucru pe care il putem face pentru amandoi.

Corina” Eram foarte tineri amandoi, ne iubeam foarte mult dar pur si simplu nu reuseam ca relatia sa o facem sa functioneze”

Andrei:”Eu am plecat o perioada in Romania ea a ramas in Londra”.

Corina:” Desi eram despartiti stiam unul de celalat. De la prietenii comuni de pe Face Book, ne trimiteam mesaje .Imi era dor de Andrei, nu puteam explica nici lui, nici mie. Stiam doar ca ce am facut, era bine pentru amandoi.

Andrei: “Corina desi era departe de mine, in sufletul meu a fost tot timpul foarte aproape. Mi-a lipsit tot timpul”

Corina :” Imi lipsea el, imi era dor de felul lui glumet de a fi. La un moment dat am realizat ca nu trebuia sa-l las niciodata sa plece”

Andrei: “M-am intors in UK si am inceput din nou sa ne vedem. Acum stiam ca este momentul potrivit pentru noi.

Corina: “Am inceput sa ne revedem in Mai 2008. Ceva se schimbase intre noi si in noi. Am luat hotararea care spre surprinderea mea nu a  fost dificil de luat, am renunta la jobul meu de PR si m-am mutat cu el in Leeds.

Despartirea a fost un lucru bun. Am inteles in felul asta cat de mult ne iubim si cat de importanti suntem unul pentru celalat,

In 2009 am fost in vacanta in Goa, iar acolo Andrei m-a cerut in casatorie.

Ne-am dorit amandoi o casatorie simpla, intima in afara tarii. Asa ca ne-am casatorit pe o plaja din Spania in septembrie 2010. Amandoi tocmai implinisem 30 de ani.

Care este cheie unei relatii fericite?

Andrei: ” Sa ne punem in ” pantofii celuilalt”. Daca avem o discutie, intotdeauna incerc sa inteleg ce gandeste Corina, punctul ei de vedere, ce simte si de obicei descopar ca in fapt avem acelasi punct de vedere”

Corina ” 90% din probleme vin din faptul ca intelegem gresit o anumita situatia. Asa ca discutam unul cu celalalt intodeauna”.

 

Corina si Andrei cu dragoste pentru voi din Leeds.

mai multe articole in:

 Relatii si sex

Arta de a fi tu

 

Top Secret

Coincidente stranii intre Kennedy şi Abraham Lincoln

Published by:

coincidente stranii

Coincidente stranii intre Kennedy şi Abraham Lincoln. Se repeta istoria?

Cu puţin timp înainte de plecarea spre Dallas, în noiem­brie 1963, secretarul preşedintelui John Fitzgerald Kennedy, Evelyn Lincoln, l-a sfătuit să nu facă această călătorie. Kennedy ar fi trebuit să-l asculte, deoarece la 22 noiembrie, el a fost asasinat de Lee Harvey Oswald care l-a împuşcat de la o fereastră situată la etajul şase al unui imobil din Dallas.

Intre Kennedy şi Abraham Lincoln, un alt preşedinte american a cărui moarte a fost şi ea prevăzută, există un şir de coincidenţe ciudate.

Astfel, Lincoln a fost ales preşedinte la 6 noiembrie 1860, iar Kennedy la 8 noiembrie 1960. Amândoi au fost aleşi în Congres la o distanţă de exact o sută de ani, Lin­coln în 1846 şi Kennedy în 1946. Cei doi bărbaţi care i-au succedat la preşedinţie erau născuţi la o distanţă de o sută de ani, Andrew Johnson în 1808 şi Lyndon Baines John­son în 1908. Tot o sută de ani desparte şi data naşterii celor doi asasini, John Wilkes Booth şi Oswald.

Booth l-a terminat pe Lincoln cu un glonţ în cap în timp ce acesta din urmă stătea cu spatele la el într-un teatru. Oswald l-a lovit pe Kennedy tot la cap şi din spate, trăgând dintr-unasasinate celebre depozit, înainte de a se duce să se refu­gieze într-un teatru. Cei doi asasini au fost ucişi înainte de a putea să apară în faţa tribunalului. Cei doi preşedinţi au fost împuşcaţi într-o zi de vineri în prezenţa soţiei. Lin­coln a fost ucis într-un teatru cu numele Ford, iar Kennedy într-un Lincoln fabricat de Ford Motor Company.

Cei doi preşedinţi au avut amândoi presentimentul morţii lor. In ziua în care a fost asasinat, Lincoln i-a spus unei gărzi de corp:„Nişte oameni vor să-mi ia viaţa (…) Şi sunt sigur că n-au să ezite (…) Dacă lucrul acesta trebuie să se întâmple, nimic nu-l va putea împiedica“.

Cu câteva ore înainte de a cădea sub gloanţele lui Oswald, Kennedy i-a spus soţiei sale, Jacqueline şi lui Ken O’Donnell, consilierul său personal:

„Dacă cineva vrea să mă împuşte trăgând în mine de la o fereastră, nu va putea fi împiedicat. Aşa că de ce să ne mai facem griji?“

mai multe articole in Top Secret

Maddie Ancuta

Romani in lume

Campanie umanitara 3 iunie Londra pentru Rodica Miron-Lumina, Constanta

Published by:

campanie umanitaraCu ocazia Zilei de 1 IUNIE  Ziua Internationala a Copilului am lansat invitatia sa sarbatorim aceasta zi, impreuna cu altii romani din Londra asa cum milioane de parinti si copii o vor face peste tot in lumea asta.

In urma discutiilor avute, am luat decizia sa strangem ceva jucarii si materiale didactice pentru o gradinita sau o familie modesta din Romania.

Am primit o scrisoare.  Aceasta este despre familia alcatuita din mama Rodica Miron si cei 3 copii ai acesteia.

Redau scrisoare asa cum mi-a parvenit.

” Ma bucur sa vad deja reactii imediate, sa speram ca vor fi si altele.

Familia, adica doar mama, Rodica Miron si cei 3 copii(Leonard, Lacramioara si Alexandru) traiesc intr-o casa undeva intr-o zona, candva “industrial/agricola” numita Peninsula,din apropierea localitatii Lumina (intre Lumina si Navodari),, o casa cu o singura camera,  fara curent electric…
De tata nu se mai stie absolut nimic de el, de 3 ani de zile. Din cate am inteles de la mama, i-ar fi lasat balta pur si simplu…nu cunosc detalii.

Asa cum se poate vedea si din film, mama lor explica ca a avut un accident cauzat de scara unui tren… in urma acestui accident medicii i-au amputat degetele de la piciorul stang si am impresia ca si laba piciorului s-a “sudat” cumva
auirea de s-a prins stramb de nu poate pasii ca un om normal…Ideal ar fi, sa fie consultata de un medic specialist si probabil folosirea unei proteze…

Copiii sunt Leonard (7 ani), Lacramioara (9 ani) si Alexandru (12 ani)…Toti se duc la scoala, iar duminica se duc si la biserica…De aici s-a aflat de ei, prin intermediul preotului din sat care i-a rezentat unui amic, acesta din urma,
acum o luna, noua …mie si unui coleg de munca…
La prima prezenţă a noastră am fost dezamagiti profund, sa vedem ca nu aveau usa la intrare si ca in loc de usa foloseau o patura, ca pe jos prin casa era numai pamant si nu o podea, si multe altele…Insa ce ne-a impresionat, a fost bucuria, energia celor mici in contradictoriu cu fundalul si conditiile in care traiesc….

Ne-am mobilizat un pic, impreuna cu alti 3 colegi de munca si intr-o saptamana am pus o usa, am turnat o şapă si am dat in camera cu var…Chiar si dupa toate astea parca tot nu se cunoaste nimic si tocmai de aceea ne-am gandit sa implicam intr-un scop nobil si pe altii.

Cam atat nu stiu ce sa va mai zic…
Eu sper, cu ajutorul tuturor, cate putin de la fiecare, sa aducem pe linia de plutire acesta familie…”

Intre timp am mai primit niste informatii.

” De atunci nu s-a mai realizat mare lucru…atat ca preotul din Lumina impreuna cu un alt preot pe nume Axinte Cezar ii ajuta prin construirea in spatele casei cele vechi, a unei camere si unei bucatari… stadiul constructiei era undeva aproape de rosu (pereti si doar lemnaraia de la acoperis)… data fiind “criza” asta treburile merg destul de greu… Preferabil ar fi ceva ajutor fie financiar, fie in ceva materiale de constructii, pentru ca, pana la iarna, sa se poata muta cu totii in camera cea noua…

Cam atat … Eu nu pot decat sa va multumesc pentru interes si mult succes in campania pe care vreti sa o desfasurati“.

De comun acord cu cei care si-au confirmat venirea in Hyde Park, pentru a sarbatorii ziua copilului, am hotarat sa sprijinim aceasta familie, sa-i ajutam atat cat putem noi pe cei 3 copii si mama lor.

Nu avem statutul organizatoric pentru a strange bani, dar vom dona alimente, imbracaminte, rechizite, produse pentru igiena, jucarii, dulciuri.

Am revazut filmuletul trimis de cateva ori.

Problemele acolo sunt mult mai complexe.

Dar orice problema are si o rezolvare daca se doreste cu adevarat.

Este adevarat ca o mama singura cu 3 copii si cu un handicap locomotor nu are o viata simpla. In orice tara civilizata, iar Romania este o tara europeana exista un sistem social, de protectie, exista autoritatile locale care pot lua masuri.

Grupul de romani din Londra incearca sa aduca un zambet pe fata copiilor Leonard (7 ani), Lacramioara (9 ani) si Alexandru (12 ani) si vom incerca pe cat ne sta in putere sa facem mai mult.

Traim intr-o tara democrata si cu un sistem social bine gandit. Si Marea Britanie, ca orice alta tara din lumea asta este plina de mame singure, mame cu handicap, copii cu probleme, familii nevoiase. Nimeni nu este lasata pe dinafara, umilit, neglijat sau abandonat.

Se pot face foarte multe lucruri si fara implicatii uriase de bani.

Destul de greu de crezut, desi adevarat, ca o casa in Romania sa nu aiba curent.

Exista solutii pentru toate problemele acestei femei. Este nevoie doar de putin interes si o atenta ascultarea a nevoilor acestei familii.

Nu are sens sa mai discutam de actul medical prost care i-a amputat acestei femei degetele de la picior, este inutil. Dar un consult de specialitate se poate face .

Vom vorbii despre cateva masuri simple si la indemana  ce se pot face.

Copiii se duc la scoala, familia aceasta ar trebui sa primeasca ajutor social, sa fie luata in evidenta de catre sistemul social de protectie al mamei si al copilului. Sa li se acorde consiliere si sprijin financiar. Inca nu avem datele care sa confirme sau infirme daca mama si copii primesc un ajutor banesc.

Cred ca in cadrul scolii se poate organiza o echipa de voluntariat care sa ajute aceasta femeie la curatenia din casa si din curte. Copiii acestia care au o privire extrem de inteligenta nu au conditii bune de invatat si nu vorbim la casa din chirpici, ci la ceea ce este in casa.

Aceasta munca voluntara, evident nu costa nimic si ar aduce putina lumina in casa, in suflete si in mintea familiei.

Sunt convinsa ca in satul respectiva sunt multe femei care ar putea-o ajuta legat de curatenie, sprijin la lectii pentru copii sau chiar o vorba buna de incurajare.

Romania este plina de ONG-uri pentru copii, mame, familii. Simpla declarare  a scopului unui ONG nu este in schimb suficienta. ONG-urile, societatea civila din Romania trebuie sa ia atitudine

Exista mii de mijloace la indemana pentru a sprijini familia.

Fac un apel pe acesta cale la autoritatile locale din cadrul primarie Lumina, scoala in care invata copii, Inspectoratul Scolar care trebuie sa cunoasca acest caz este vroba de 3 elevi, Protectia Copilului care la fel ar trebui sa cunoasca acest caz si sa gaseasca solutiile legale de a sustine familia si nevoile ei.

In Marea Britania primaria, politia,  scolile, serviciile sociale, protectia copilului, ONG-urile lucreaza impreuna pentru a oferi spirjin, consiliere, ajutor moral si financiar oricarei familii nevoiase sau oricarui cetatean care are probleme.

Cazul familiei Rodica Miron nu este un caz foarte grav. Toate problemele pe care familia le are, autoritatile locale impreuna cu comunitatea le pot rezolva foarte simplu.

Noi o sa facem tot ce depinde de noi pentru a trimite gandurile noastre frumoase impreuna cu micile noastre cadouri din Londra.

Familia este unita, mama are grija de cei 3 copii care sunt minunati si plini de viata.

Noi trebuie sa o ajutam, sa o sprijinim prin sfaturi, sugestii, consiliere.

Acesta scrisoare o sa fie trimisa tuturor autoritatilor care o pot ajuta pe mamica si copii sau aiba conditii decente pentru a invata si a trai.

Multumim dl Florin care ne-a trimis scrisoarea si il felicitam pentru apelul si sprijinul facut.

Felicitari si celor care au dat o mana de ajutor acestei familii.

Am vizitata site-ul primariei localitatii Lumina.  Domnul primar este un om gospodar si il felicitam pentru munca depusa impreuna cu consilieri locali pentru bunul mers al localitatii. Suntem fermi convinsi ca vom gasi intelegere si sprijin.

Este momentul sa facem si mai mult ca cei mici sa aiba o copilarie frumoasa si lipsita de grijii

O sa va tinem la curent cu demersurile noastre si rezultatul campanie din Londra.

celor care vor sa ne sprijine sau au informatii o pot face pe adresa de [email protected]

 

Maddie Ancuta