Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: legende despre animale

Legende romanesti

Livada de zestre

Published by:

legenda cartiteiA fost odată un popă care creştea o fată rămasă fără părinţi. Cînd fata s-a făcut bună de măritat, popa s-a apucat şi a măritat-o după un flăcău, cum nu se putea mai cuminte şi mai harnic, i-a dat zestrea cîtă o avea fata de la părinţi şi-o aşezat-o la casa ei.

După asta, mai trece ce mai trece, dar popii nu-i prea venea să uite foloasele pe care le avusese un cîrd de ani, de pe averea fetii şi într-o bună zi, iaca scoate zvon că livada cutare, care acuma îl stăpîneau însurăţeii, este a lui ; mînca foc şi pară, că el are drepturi vechi şi pacea cea bună ! Omul vedea că popa vrea să-i ia petecul de pămînt, cu hăbăuca şi de asta nu s-a lăsat bătut cu una, cu două.

Pînă într-o zi, cînd se pomeneşte că popa îl cheamă pe om la judecată. La judecată, cum îi treaba, nu iese la , nici un fel, şi rămîne să vie judecătorii la faţa locului şi acolo, şi popa şi omul să aducă dovezi bune.

Vine aşa judecata la locul cu pricina. Da popa ce face ? Sapă o groapă, la groapa aceea pune pe-un fecior de-i rîcîie un cotlon mare şi-l învaţă cum să se vîre acolo, în ziua cînd or veni boierii şi să răspundă la întrebarea popii : „da, aşa-i dreptatea !“

Cînd vin boierii şi-l întreabă pe om, cela ce să zică f

—De, măriile voastre, livada asta a muncit-o părin­tele cît a crescut în casă pe nevastâ-mea, dar nu era a lui !

– Spui minciuni blăstematule — strigă popa,— asta-i livada mea ! Iacă, şi pământul..ar sta să spună dacă nu-i aşa dreptatea !

Şi a bătut cu piciorul în pămînt, deasupra cotlonului unde sta ascuns feciorul popii. Şi din pămînt, numai ce-au auzit cu toţii:

– Da, aşa-i dreptatea !

Ei, apoi dacă-i aşa, boierii n-au avut cum s-o schimbe; au dat livada popii şi s-au dus.

Da Dumnezeu de sus, s-a pus împotrivă şi-a zis :

-Faceţi voi cum vreţi, că voi face şi eu cum trebuie.

Şi pe feciorul popii, care sta-n cotlon şi mărturisise cu vicleşug, l-a prefăcut din clipa aceea în guz şi guz a ră­mas pînă în ziua de astăzi.

Dintr-însul se trage neamul guzilor.

mai multe legende in Legende romanesti

 

(T. Pamfile — Pov. pop, rom.)

B.A., ms, 5093, f. 22.

Vezi Tip. Leg. 11142 E. Este atestat în Moldova.