Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: diaspora romaneasca

Politichie

Inca un cetatean roman mort in atacul terorist de la In Amenas

Published by:

ostatici romaniDeclaraţii de presă susţinute de secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc

Bună ziua,

În legătură cu situaţia din Alger doresc să vă informez că în după-amiaza zilei de 20 ianuarie,  autoritățile algeriene au informat oficial Ambasada României de la Alger asupra faptului că unul dintre cetățenii români care se aflase în complexul de la In Amenas în timpul atacului terorist, a încetat din viață. 

Menţionăm că este vorba despre cel de-al cincilea cetăţean român aflat în zona de confruntare.

Din informațiile obținute de autoritățile române, rezultă că decesul a intervenit, în spital, urmare a rănilor grave suferite, înregistrate anterior.

Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă profunda dezamăgire pentru faptul că autorităţile algeriene nu ne-au informat corect, complet şi la timp în legătură cu situaţia reală de sănătate a cetăţeanului român. Partenerii occidentali ne-au confirmat în cursul zilei de ieri şi în această dimineaţă că ultimul dintre cetăţenii români era eliberat şi spitalizat – în condiţiile în care nu a fost permis accesul la faţa locului.

Încheiere operaţiunii militare de la In Amenas a dezvăluit adevărata dimensiune a atacului terorist, numărul mare de victime şi violenţa morţii multor cetăţeni.

Ministerul Afacerilor Externe va asigura repatrierea corpurilor neînsufleţite ale celor doi cetăţeni români.

Vă mulţumesc.”

Politichie

Cetăţean român şi-a pierdut viaţa.Conferinţă de presă comună a premierului Victor Ponta şi a ministrului de externe Titus Corlăţean

Published by:

roman mort algerConferinţă de presă comună a premierului Victor Ponta şi a ministrului de externe Titus Corlăţean

19 ianuarie 2013, sediul MAE

 

Victor Ponta: Bună ziua. Împreună cu ministrul de externe şi, sigur, după consultarea cu toţi membrii celulei de criză care funcţionează aici, în cadrul Ministerului de Externe în ultimele zile, am dorit să facem câteva precizări, de data aceasta cu date confirmate, date sigure, pe care autorităţile române le-au primit referitoare la situaţia din Algeria, situaţia cetăţenilor romani implicaţi în atacul terorist. În urmă cu puţin timp, prin structurile diplomatice, ni s-a confirmat faptul că un cetăţean român şi-a pierdut viaţa în aceste evenimente. Vreau să exprim, în numele meu personal, al Guvern ului, condoleanţe şi compasiune pentru familia celui care a pierit in condiţii atât de tragice, să asigur faptul că tot ceea ce ţine de ceea ce poate face Guvern ul Român în acest moment, sprijinul acordat familiei, repatrierea corpului celui decedat şi toate celelalte lucruri – repet, puţine, foarte puţine, pe care le putem face – le vom face în zilele următoare. Ne-am făcut datoria de a înştiinţa în primul şi în primul rând familia; nu mi-aş fi iertat niciodată, nici mie, nici colegilor mei, dacă familia ar fi aflat de la dumneavoastră, din presă. Am asigurat consilierea de specialitate necesară şi vreau să spun încă o dată că-mi exprim compasiunea şi sprijinul pentru familia victimei. În acelaşi timp însă, vreau să transmit şi vom transmite şi pe canale diplomatice aceeaşi solidaritate şi compasiune pentru familiile celorlalte victime; din păcate, sunt mai mulţi cetăţeni europeni de alte naţionalităţi. Şi alte ţări europene au suferit pierderi, ca şi România, şi vreau să exprim din partea Guvern ului României această compasiune şi sprijin moral pe care putem să-l acordăm. Aceasta a fost vestea proastă.

Vestea bună, confirmată tot pe canele diplomatice, se referă la ultimul dintre cei cinci cetăţeni romani aflaţi in zona de conflict: acesta a fost eliberat de către armata algeriană, se află în acest moment în îngrijirea şi custodia armatei algeriene şi autorităţile române fac toate eforturile şi toate demersurile necesare pentru a afla starea sa exactă şi, evident, de a ajunge la ambasadă, după care, alături de ceilalţi trei cetăţeni care au fost salvaţi într-o fază mai rapidă, să fie repatriaţi in condiţii cât mai bune. Vreau să precizez, am aflat şi am fost în contact în această perioadă, dar cei care au muncit, ministrul de externe, reprezentanţii serviciilor de informaţii, ai Ministerului de Externe au lucrat 24 de ore din 24 şi au solicitat din partea dumneavoastră, a mass-media, sprijinul pentru a păstra, pe cât posibil, un anumit nivel de informare. Practic, trei dintre cetăţenii români se aflau în zonă, nu fuseseră direct luaţi ostatici şi orice informaţie suplimentară am fi oferit în mod public ar fi pus în pericol viaţa celor trei. Din fericire, repet, cei trei cetăţeni români eliberaţi anterior sunt în custodia autorităţilor române şi vor fi repatriaţi, în cel mai scurt timp vor ajunge in ţară alături de familiile lor şi sunt in stare foarte bună. Al patrulea, aflăm în aceste momente, şi va urma aceeaşi procedură. Vreau să mai precizez şi domnul ministru Corlăţean vă poate da, atât cât poate, evident, detaliile necesare. Autorităţile române au colaborat, în primul rând, cu misiunile noastre diplomatice din zonă, dar şi din alte ţări şi, de asemenea, cu partenerii noştri internaţionali, cu guvernul algerian şi companiile angajatoare ale celor 5 persoane, făcând, din punctul meu de vedere, tot ceea ce era omeneşte posibil pentru a ajuta, a informa familiile şi acum de a vă informa pe dumneavoastră.

Vreau să precizez, evident, şi preşedintele ţării a fost informat tot timpul. Am vorbit cu domnia sa în urmă cu câteva minute pentru a da aceste ultime date şi, practic, eu consider ca prim-ministru că autorităţile române în ansamblul lor şi-au făcut datoria şi sunt pregătite in momente atât de dificile cum a fost acesta. Aş mai vrea să fac o singură precizare şi să-l rog pe domnul ministru, dacă are anumite detalii în plus care pot fi oferite, să precizeze faptul că încă de anul trecut, imediat după atentatul terorist din ţara vecină, din Bulgaria, în cadrul CSAT, am luat măsuri pentru a finanţa, pentru că aici vine sprijinul guvernului, pentru a sprijini serviciile de informaţii, structurile de luptă antiteroriste. La fel vom face şi în 2013 şi în anii care urmează – şi vreau să spun foarte clar acest lucru ca să nu fie vreo interpretare greşită – nu există in acest moment nici o informaţie concretă care să arate că există un pericol pentru teritoriul României, dar trăim într-o lume cu multă violenţă şi cu multe pericole, o lume care, cel puţin în anii care urmează, nu pare să se schimbe în bine şi atunci autorităţile române trebuie să ia toate măsurile, să aibă tot sprijinul logistic, de coordonare, de informaţii pentru a asigura în primul rând prevenirea şi combaterea oricărui act de acest tip pe teritoriul Romaniei şi de a sprijini atunci când sunt situaţii cum a fost aceasta din Algeria în salvarea vieţilor cetăţenilor români aflaţi in străinătate. Vreau să transmit un mesaj de responsabilitate, trebuie să luăm în serios aceste ameninţări care există în lume, care există în diverse zone de conflict, trebuie să tratăm cu toată seriozitatea toate eforturile pe care un stat european şi modern trebuie să le facă pentru a preveni apariţia pe teritoriul său a unor asemenea situaţii tragice şi vreau să apreciez încă o dată că, şi acum, cei care au lucrat in celula de criză şi-au făcut datoria, dar că vom asigura absolut toate condiţiile necesare pentru ca toate structurile statului român angajate în combaterea unui asemenea fenomen să aibă la dispoziţie logistica, resursele financiare şi umane necesare pentru a fi cât mai eficiente. Vreau să-i mulţumesc ministrului Corlăţean, vreau să mulţumesc celor care au lucrat in această perioadă şi pe care dumneavoastră n-o să-i cunoaşteţi sau foarte rar o să aveţi ocazia să le prezentăm în public meritele, să transmit familiilor celor patru romani supravieţuitori că tot ceea ce ţine de statul român am făcut şi vom face în continuare şi să spun încă o dată că îmi pare groaznic de rău pentru pierderea suferită, pentru familia celui care a decedat şi că atât de puţin cat putem face, o să facem şi în perioada următoare. Domnule ministru, vă rog.

 

Titus Corlăţean: Mulţumesc. Doar câteva scurte comentarii. În primul rând aş vrea şi eu, în calitate de ministru al afacerilor externe, să exprim întreaga compasiune, durere şi regret pentru pierderea vieţii cetăţeanului roman, toată solidaritatea cu familia îndurerată. În al doilea rând, în urmă cu jumătate de oră am avut, cred, a patra sau a cincea convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Algeria, cu care am păstrat în egală măsură celelalte contacte, canale diplomatice, serviciile de informaţii, contactele cu companiile angajatoare şi cu partenerii noştri internaţionali, europeni, euroatlantici. Discuţia ultimă cu ministrul afacerilor externe algerian ne-a adus ca informaţie finală, din păcate, vestea cea proastă evocată, informaţia cu privire la elementele deţinute dinspre armata algeriană cu privire la operaţiunea de eliberare a unui grup mai mare de cetăţeni străini între care ar figura şi cetăţeanul şi figurează cetăţeanul roman şi faptul că operaţiunea din Algeria este practic terminată.

Am apreciat cooperarea la cel mai înalt nivel al miniştrilor de externe manifestată de partea algeriană şi dincolo de alte discuţii internaţionale, faptul că, iată, cooperăm in momente importante. Voi face cu permisiunea dvs domnule prim ministru, la sfârşit, un scurt comentariu în legătură cu combaterea terorismului internaţional. Aş mai vrea să spun în egală măsură că celula de criză care fost constituită încă de la început, cu informarea premierului, preşedintelui, cu o compoziţie pe care o cunoaşteţi ca instituţii vorbesc de MAE, serviciile de informaţii, alte instituţii cu competenţe ale statului, şi-au făcut pe deplin datoria. Spun asta cu deplin respect pentru presă care, poate spre deosebire de alte ocazii, în general a înţeles mesajul nostru, apelul de a dovedi rezervă in ceea ce priveşte comentariile publice. A menţionat domnul prim-ministru un element important pentru că cifra de un cetăţean roman care a fost cunoscută multă vreme am dorit să rămână aşa, pentru simplul motiv că din datele pe care le-am avut practic de la început, obţinute pe canalele oficiale, diplomatice, canalele serviciilor de informaţii şi companiile de angajatori occidentale, în zona de conflict erau cinci cetăţeni români din care era posibil ca trei să nu fi fost încă sub controlul teroriştilor, sa fie ascunşi in acea zonă. Orice informaţie publică privind un număr mai mare de unu ar fi periclitat viaţa şi şansele de scăpare ale acestor cetăţeni. Aveţi acum explicaţia de ce am dovedit rezervă în comentariile publice în toată această perioadă şi mulţumesc pentru rezerva în general manifestată şi la nivelul dvs. Ultimul comentariu, mulţumim de asemenea colegilor din celula de criză, este legat de combaterea terorismului internaţional. Ceea ce s-a întâmplat acum, într-o zonă depărtată faţă de Romania, ceea ce se întâmplă în Mali, iată, ne afectează în realitate pe noi toţi. Şi poate afecta şi viaţa cetăţenilor romani aflaţi in străinătate. Este un motiv suplimentar – şi o spun in calitate de ministru de externe care a participat la o reuniune europeană in urmă cu doua zile – cred, că este datoria Romaniei, în cadrul UE şi în cadrul colaborării cu partenerii internaţionali, să contribuie în continuare foarte angajat la combaterea terorismului internaţional. Este o datorie a României, pentru că este în interesul nostru să combatem terorismul internaţional, acolo unde se manifestă, chiar mai departe de graniţele ţării, decât să îl lăsăm să se apropie de noi, vă mulţumesc.

 

Victor Ponta: Foarte important, vă daţi seama că foarte multe detalii legate de numele persoanelor nu se pot da în acest moment, vreau să fiu eu proactiv vizavi de eventualele reproşuri, nu am fost de acord să se facă niciun fel de comunicare finală pană când nu am avut confirmarea referitoare la deces şi la salvarea ultimului cetăţean român şi până când nu am avut confirmarea în urmă cu o oră că familia a fost înştiinţată şi beneficiază de asistenţă psihologică de specialitate. Încerc să gândesc că oricare dintre dvs, un asemenea moment tragic nu îl afli din presă, îl afli de la autorităţile statului, lucrul ăsta s-a întâmplat în urmă cu o oră, nu, şi de aceea imediat după v-am informat pe dvs şi implicit publicul larg. Vă rog.

 

Reporter: Domnule premier, domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă sunt şanse să apară informaţii despre alţi romani sau situaţia s-a clarificat din acest punct de vedere, există doar cinci? Şi aş vrea să vă mai întreb în ce condiţii a murit, dacă ne puteţi spune, românul ţinut ostatic, pentru că am înţeles că mai mulţi ostatici au decedat in urma intervenţiei in forţă a armatei algeriene?

 

Titus Corlăţean: Noi am făcut două precizări, cred eu, importante in comunicarea respectivă. Am spus că după izbucnirea crizei, practic, de la bun început, pe canale oficiale, de natură diplomatică, de la companiile angajatoare, care sunt mai multe şi subcontractori şi prin serviciile de informaţii, toate datele au mers în direcţia a cinci români care se află acolo. În toată această perioadă nu am avut şi nu avem în această /bază/ să fie altceva dar informaţiile au venit din diverse surse de acest /…/. Sunt şi alţi români în cu totul altă zonă, nu au nicio legătură cu zona atacată de terorişti, există în clipa de faţă o deplasare în afara Algeriei a unor muncitori între care şi români, care nu au avut însă niciun fel de legătură cu zona atacată. /…/ Nu avem date cu privire la modul în care s-a întâmplat această dramă, nu doar cu cetăţeanul român ci şi cu ceilalţi, este o operaţiune care a fost securizată în conducerea directă a trupelor algeriene şi nu avem acces, la acest moment, la aceste date. Vreau însă să fac un comentariu, pentru că mi-aţi pus această întrebare. Cred că din ceea ce s-a întâmplat, va trebui cu toţii să tragem o concluzie şi v-aş propune, când ne vom linişti, să avem o discuţie mai puţin formală cu reprezentanţii mass-media, pentru a putea să stabilim, dacă este posibil, anumite reguli de gestionare. Respect dreptul de informare pe care mass-media trebuie să-l aibă faţă de opinia publică. Există în astfel de situaţii, însă, nişte elemente în care poate vom reuşi să ne punem de acord şi pe care să încercăm să le respectăm, respectând, încă o dată, dreptul mass-media de informare.

 

Reporter: /…/ am vrea să ştim dacă familiile romanilor ţinuţi ostatici au fost informate /…/ ?

 

Titus Corlăţean: Vă asigur că familiile românilor au fost în permanent contact cu centrala MAE, cu oamenii din celula de criză, cu ambasada Romaniei in Alger, atât şeful misiunii, cât şi consulul, cu reprezentanţii români şi, în anumite cazuri, şi internaţionali ai companiilor angajatoare şi că în permanenţă am încercat să putem transfera încredere, faptul că acţionăm şi acţionam şi că la momentul oportun vor avea toate datele. Mulţumesc!

 

Victor Ponta: Vreau să vă lămuresc încă o dată că şi doamna Clinton, şi domnul Cameron şi domnul Hollande aplică exact aceleaşi proceduri ca şi statul român. Statul român şi serviciile noastre de specialitate, atât cele de informaţii, cât şi Ministerul de Externe, sunt exact la acelaşi nivel, acelaşi standard şi aceeaşi capacitate şi au o procedură de comunicare. De aceea, am avut informaţia în urmă cu o oră şi jumătate, confirmarea privind decesul şi confirmarea privind eliberarea ultimului ostatic. Am mers pe procedura informării familiei şi imediat pe procedura informării dumneavoastră. Nici un guvern dintr-o ţară democratică nu merge pe alte proceduri decât acestea.

 

Reporter: /…/ România TV. Domnule premier, spuneaţi că aţi discutat cu domnul preşedinte şi v-aş întreba dacă aţi discutat şi despre o şedinţă CSAT pe tema intervenţiei militare din Mali şi…

 

Victor Ponta: Nu are legătură cu subiectul de astăzi, dar… Staţi un pic, şedinţa CSAT este confirmată, sper să… am discutat cu preşedintele, este confirmată pentru data de cinci, deci intr-un timp foarte scurt. Da, 5 februarie.

 

Reporter: Pentru domnul ministru, dacă ne puteţi spune câţi romani sunt în Algeria, in acest moment, şi dacă… se poate discuta despre un eventual pericol în care s-ar putea afla.

 

Titus Corlăţean: Cei care sunt la muncă în Algeria şi nu doar acolo, dar să luăm cazul Algeriei, ei sunt cu contracte directe cu firme, companii internaţionale, corporaţii, subcontractori. Nu dau numele acestor mari companii. E o relaţie directă, nu există un contact direct. Putem să ne imaginăm, în funcţie de intrări, ieşiri. Vă pot spune, de exemplu, ca să înţelegem despre ce e vorba, că prin acel sistem de alertă pe SMS, pe care l-am lansat şi pe care îl cunoaşteţi, când coboară cineva intr-un spaţiu cu pericol, primeşte alerta de la MAE cu coordonatele ambasadei, consulatului, telefon, în caz de probleme să aibă unde contacta. Şi avem, aşa, o anumită dinamică, raportare, de câteva sute in luna octombrie intraţi in Algeria, de câteva sute in noiembrie, dar este un flux, este o circulaţie, este foarte greu. În orice caz, ceilalţi care spuneam că pleacă acum, între care şi câţiva români, şi îi avem pe unii dintre ei raportaţi, le ştim circuitele în cazul unora, pleacă din cu totul şi cu totul alte zone, care nu au nici o legătură cu zona respectivă de atac terorist, sunt in deplină siguranţă, şi asta este şi evaluarea pe care v-o pot oferi acum. Mulţumesc!

 

Reporter: Referitor la cei patru români eliberaţi in acest moment, când se are in vedere repatrierea acestora?

 

Titus Corlăţean: Este important, în cazul primilor trei, ca să-i luăm… care au fost eliberaţi la momente diferite, dar în legătură cu care v-am dat informaţia ieri, când totul a fost clar confirmat, sunt în custodia, cum folosesc cei, colegii din “celula de criză”, în contactul direct cu autorităţile romane şi se fac procedurile pentru repatriere. Daţi-mi voie să respect dreptul la intimitate al unor persoane care au trecut prin momente dificile şi să respect dreptul familiilor de a se bucura de reîntoarcerea in linişte a celor trei.

 

Titus Corlăţean: Daţi-mi voie să respect dreptul la intimitate al unor persoane care au trecut prin momente dificile şi să respect dreptul familiilor de a se bucura de reîntoarcerea in linişte a celor trei. Cel de-al patrulea cetăţean, spuneam că aşteptăm în continuare ultimele date, ca să putem să acţionăm şi sper să avem cât mai curând posibil şi contactul direct şi confirmarea, ca să putem să facem toate procedurile, să acordam sprijinul consular pentru repatriere. În anumite cazuri, repatrierea s-a făcut cu implicarea companiilor transnaţionale angajatoare, într-un caz cu un avion militar al unui aliat important, al SUA. după care acolo unde vor ateriza să fie preluaţi de consuli, reprezentanţii ambasadelor romaneşti.

 

Reporter: Ţinând cont că ei sunt acolo cu un contract de muncă, inclusiv persoana decedată, costurile de repatriere vor fi suportate de compania angajatoare sau de instituţiile noastre?

 

Titus Corlăţan: Am trimis instrucţiuni foarte clare la Alger , ambasadei noastre, ca noi să suportăm toate costurile. Este posibil ca în anumite situaţii, fiind vorba de mai mulţi muncitori de diferite naţionalităţi, companiile să dorească neapărat să îşi sume costurile. Asta să fie ultima problemă; important este să se întoarcă cu bine acasă, da?

 

Reporter: Aş fi vrut să vă întreb dacă  există vreo legătură intre înlocuirea secretarului de stat Dan Petre şi această criză din Algeria, pentru că ştiu că dansul avea competenţe acolo.

 

Victor Ponta: Niciuna, niciuna, n-are nici o legătură.

 

Reporter: Aveţi ceva de reproşat celor care s-au ocupat de această problemă?

 

Victor Ponta: Eu am venit şi le-am spus şi lor în sală că probabil foarte puţini o să-i laude. Am venit eu să îi laud şi să le mulţumesc pentru munca, repet, de 24 de ore din 24, din această perioadă. Din prima analiză pe care o avem, sigur, vom discuta şi ulterior, dar celula de criză coordonată de ministrul de externe, dar în care au fost toate celelalte instituţii, şi-a făcut datoria fără nici un fel de reproş.

 

Titus Corlăţean: Permiteţi un cuvânt special, pentru că am vorbit de colegii din celula de criză, un cuvânt special şi despre colegii din teren, din Algeria, de la ambasadă. Şi şeful misiunii şi colegii de la consulară şi cei doi consuli pe care i-am detaşat rapid pentru sprijin suplimentar, care au făcut o treabă deosebită.

 

Victor Ponta: Încă o întrebare şi, dacă ne permiteţi, ne retragem. Vă rog.

 

Reporter: Este o întrebare pentru amândoi. Pierderea unei vieţi a unui român va schimba în vreun fel politica, prezenţa şi strategia noastră în Mali şi în regiune? Este posibil să ne implicăm mai mult în acţiuni eventual antiteroriste în acea regiune? Mulţumesc.

 

Victor Ponta: In primul rând politic, pentru că înţeleg că e totuşi vorba de o strategie politică: pierderea unei vieţi este o tragedie la fel de mare ca şi pierderea a 50, sau 100. Nu cantitatea contează, ci faptul că un muncitor român nevinovat a fost implicat în acest terorist, şi-a pierdut viaţa şi că acasă, aici, in România, familia sa în acest moment vă puteţi imagina in ce situaţie dificilă se află. Ceea ce v-a spus de fapt şi dl ministru puţin mai devreme şi vreau să vă confirm este o anumită strategie – şi nu e doar a guvernului, este a României in ansamblu; evident, se discută în CSAT, se analizează de către parlament – aceea ca România să rămână implicată alături de partenerii săi, fie că e vorba de UE, fie că e vorba de structurile NATO, în eforturile făcute pe plan global pentru combaterea terorismului. Terorismul se combate şi în teatre de operaţiuni, cum e Afganistanul sau Mali, terorismul se combate şi în situaţii din acestea neprevăzute, cum a fost in Algeria, dar terorismul se combate zi de zi prin efortul făcut de structurile româneşti care sunt extrem de apreciate de către toţi partenerii noştri europeni şi transatlantici; repet, eforturi de zi cu zi de informare, de combatere, de prevenire, aşa încât  ceea ce s-a întâmplat acum în Algeria nu face decât să confirme faptul că România trebuie să rămână alături de aliaţii săi în combaterea a ceea ce înseamnă un fenomen extrem de grav pentru lumea în care trăim. Eu vroiam doar să transmit un mesaj de responsabilitate, nu de panică – pentru că nu e cazul şi nu avem în acest moment nici un fel de indiciu privind un pericol pentru România sau pentru alţi cetăţeni romani – dar un mesaj de responsabilitate. Nici nu putem ignora în ce lume trăim, nu putem ignora ce se întâmplă, fie în Orient, fie in Africa, fie în alte ţări şi atunci aici, cetăţenii, să zic, pot să facă foarte puţin. Noi mergem pe acel sistem de a-i atenţiona, de a-i avertiza. N-aveau nici o vină şi nu puteau să facă nimic cei cinci muncitori de acolo, bieţii de ei. Însă ceea ce pot să facă autorităţile române, prin toate structurile sale, pot să pună umărul la un efort internaţional extrem, extrem de important şi de cele mai multe ori invizibil, pentru că, din fericire, atunci când se previne aşa ceva nu se află, doar când se întâmplă necazul.

 

Reporter: Şi, legat de întrebarea pe care am pus-o, domnul ministru Corlăţean a făcut o recomandare referitoare la prezenţa noastră cu instructori, militari în Mali, când anume /…/ că avem consens naţional?

 

Victor Ponta: Numai un pic, ca să nu rămână doar la domnul ministru. Şi eu am discutat cu preşedintele pe această temă. Vom discuta în cadrul şedinţei CSAT care are loc în câteva zile şi vom lua decizii, şi concrete, dar decizia de principiu este o decizie a tuturor responsabililor politici din România, preşedinte, guvern. Vom prezenta dacă şi când va fi nevoie şi o informare către parlament şi anume aceea de a fi solidari cu partenerii noştri europeni în cazul din Mali, cu partenerii noştri europeni. Acolo nu este un conflict al Franţei cu cineva, ci este o operaţiune asumată de Franţa şi de Uniunea Europeană, de combatere a unor pericole iminente de extremism şi terorism.

Însă decizii concrete vom lua în cadrul CSAT-ului. Vroiam însă să fie foarte clar că domnul Corlăţean n-a vorbit aşa de unul singur ca ministru, ci are sprijinul şi acordul de principiu al tuturor factorilor implicaţi, să manifeste public solidaritatea noastră cu partenerii europeni. În ce va consta acest lucru? La momentul şi in condiţiile potrivite, în mod sigur vă vom informa. Mulţumesc mult.

Romani in lume

COLUMNA este o casa deschisa tuturor: romani, italieni, tineri si mai putin tineri.

Published by:

comunitatea romaneasca ItaliaCOLUMNA este o casa deschisa tuturor: romani, italieni, tineri si mai putin tineri.

 „Paradoxal, cand esti departe de tara ta, simti mai pregnant apartenenta la propria cultura”. (Elena Radulescu, presedinte al Asociatiei Columna)

Astazi vom afla cum se poate pastra identitatea nationala. Va propun sa cunoasteti un om care se mandreste ca este roman, un om care ajuta la promovarea culturii romanesti in Diaspora Romaneasca din Italia.

 

In 2005  a fost infiintata Asociatia COLUMNA,  cu numele de  Associazione socio-culturale rumena COLUMNA, iar obiectivul ei principal era acela de a promova cultura si traditiile romanesti in Italia, de a fi un partener activ al dialogului intercultural din orasul Padova, din regiunea Veneto si din Italia in general.

„Datorita interesului manifestat din partea cetatenilor italieni fata de asociatia noastra, anul acesta am decis sa schimbam numele asociatiei in COLUMNA: associazione socio-culturale italo-romena, iar acum acesta este numele ei oficial”, ne-a declarat Elena Radulescu, presedintele Asociatiei Columna.

Oana Grigore: Poate fi considerată Asociatia Columna o casă spirituală a tinerilor din comunitatea romaneasca din Italia?

Elena Radulescu, presedinte Columna:  COLUMNA este o casa deschisa tuturor: romani, italieni, tineri si mai putin tineri, dar acordam o atentie deosebita tinerilor romani, si cand spun romani ma refer atat la cei care vin din Romania, cat si la cei care provin din actuala Republica Moldova. Directorul nostru artistic este chiar o tanara basarabeanca, datorita careia am pus pe picioare un proiect de promovare a traditiilor romanesti care incepe deja sa-si arate roadele (proiect in care sunt implicati numai tineri). Duminica 16 decembrie avem un spectacol intitulat “Obiceiuri de Craciun si Anul Nou”, iar pe 23 decembrie avem un concert de colinde la biserica ortodoxa romana din Padova.

 Oana Grigore:  Cat de greu este sa mai atragi tinerii catre cultura?

P1040204

Elena Radulescu, presedinte Columna:  Depinde de tinerii carora te adresezi. Daca tinta sunt studentii romani, ei sunt deja in mijlocul culturii, deci efortul nostru de a-i atrage catre cultura e minim.

Daca luam in consideratie marea masa a tinerilor romani din Italia, activitatile noastre care suscita cel mai mult interesul lor sunt traditiile, in special muzica si dansurile populare.

Cand organizam seri de poezie sau concerte de muzica clasica, majoritatea participantilor sunt italieni.

Oana Grigore:  Din tot ce v-ati propus pana acum, ce a fost cel mai dificil de realizat?

Elena Radulescu, presedinte Columna:  Eu cred ca nimic nu e dificil de realizat daca astepti momentul oportun. Important e sa nu fortezi niciodata lucrurile, sa valorifici oportunitatile care se ivesc. Momentul care a insemnat o intorsatura in activitatea asociatiei Columna a fost repartizarea in 2007 de catre primaria din Padova a unui spatios sediu. Din momentul acela activitatile noastre au castigat in amploare si in coerenta.

Oana Grigore:  Ce au de castigat tinerii ce se implica in activitatile culturale?

 Elena Radulescu, presedinte Columna:  Presupun ca va referiti la activitatile de promovare a culturii romanesti. Au de castigat o mai buna constientizare a lor insile, a radacinilor lor, a vocilor ancestrale care le traseaza liniile principale ale destinului.

Oana Grigore:  Sunt voci care spun ca pastrarea culturii si a limbii romane intereseaza destul de putin pe emigrantii romani. Ce parere aveti?

Elena Radulescu, presedinte Columna:  Depinde despre ce emigranti vorbim. Daca ne referim la cei care au plecat din tara ca ultima solutie de supravietuire, desigur interesele lor se vor concentra pe rezolvarea problemelor pe care le-au lasat acasa. Acestora nici nu le mai ramane timp sa se gandeasca daca sunt sau nu interesati de propria cultura.

Daca, insa, ne referim la majoritatea romanilor care au plecat din Romania si traiesc pentru o perioada mai lunga sau mai scurta in alte tari, acestia raman foarte atasati de valorile culturii in care s-au format.

Discursul se complica atunci cand vorbim despre generatiile secunde. Daca parintii neglijeaza riscul  instrainarii propriilor copii de cultura si traditiile romanesti, este foarte posibil ca acestia sa-si piarda interesul pentru originile lor. Parintii care, in mod deliberat, faciliteaza indepartarea copiilor lor de cultura in care s-au nascut sunt foarte putini si nu merita sa ne oprim asupra lor.

columna

Oana Grigore:  Cum credeti ca va evolua, in contextul globalizarii si al mobilitatii permanente a fortei de munca, ideea de pastrare a limbii materne si a specificului national?

Elena Radulescu, presedinte Columna:  Nu este un context foarte favorabil pastrarii acestor comori pe care le avem, dar, dupa ce omul se simte linistit din punct de vedere material, incepe sa simta mai acut nevoia de a se regasi. Paradoxal, cand esti departe de tara ta, simti mai pregnant apartenenta la propria cultura. Eu personal pot spune ca m-am apropiat de muzica populara cand am inceput activitatea in cadrul asociatiei Columna. Parerea mea este ca, pentru cei plecati din tara in cautarea unui loc de munca, nu exista riscul pierderii interesului pentru limba si traditiile stramosesti. Ma tem, insa, asa cum spuneam mai inainte, pentru generatiile secunde si din aceasta cauza sustin extinderea cursului de limba, cultura si civilizatie romaneasca la cat mai multe scoli cu prezenta insemnata de elevi romani.

 

Oana Grigore:  Ce planuri aveti pentru 2013?

 

Elena Radulescu, presedinte Columna:  Sa continuam proiectele de promovare a culturii romanesti in Italia si a dialogului intercultural.

Asteptam rezultatul unui concurs de proiecte publicat de provincia Padova, la care asociatia Columna participa cu proiectul “Confluente culturale in Veneto”, care este o continuare a proiectului “Impletiri de culturi si traditii in Veneto” cu care asociatia noastra a castigat concursul de anul trecut.columna

Asteptam si publicarea programelor de finantare ale institutiilor romanesti, ca sa intelegem unde s-ar putea incadra celelalte proiecte pe care le avem, si speram din suflet ca singurul criteriu de selectie a acestor proiecte sa fie valoarea lor pentru comunitatile romanesti din diaspora.

 

http://www.ass-columna.org/

 

 

redactor Oana Grigore