Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: cuvinte

Amintirile Evei

Cuvinte nespuse

Published by:

cuvinte nespuse

cuvinte nespuse

Cuvinte nespuse

Sunt zile care ne apropie unul de celalalt. Sunt zile care ne indeparteaza.

Sunt zile care dor. Sunt zile in care timpul pare liniar. Nu asteapta nimic, nu ofera nimic, nu cere nimic. Se aude doar tiuitul acut, ca al unei electrocardiograme care arata ranjetul hidos al mortii.

Care moarte? ai sa ma intrebi, fixandu-mi privirea si luand pozitia de atac filosofic.

Poti trai murind, murind cu fiecare clipa trecuta, murind cu fiecare vis sfarsit.

Scriu, scriu aceasi poveste care de fiecare data are un alt inceput si acelasi sfarsit. De fiecare data o reiau cu speranta ca se va termina diferit.

Ti-am spus odata, ca cele mai dureroase cuvinte sunt cuvintele pe care nu le-am spus.

Stau in mine, tacute, ascutite provocandu-mi durere la fiecare gand.

Am plecat.

Am stiut atunci ca voi pleca neavand posibilitatea sa ma intorc.

Te-am oprit.

Te-am imbratisat si te-am rugat, te-am implorat cu lacrimi in ochi sa ma asculti.

Sa ma ajuti sa-mi lepad cuvintele care asteapta de ani sa le rostesc.

Te-ai uitat in ochii mei.Tu, tu nu ai nevoie de cuvinte ca sa inteleg ce spui.

Te privesc si stiu.

-De ce nu m-ai lasat sa-ti spun?

-Ti-a fost teama ca nu voi mai veni?

Vroiai sa nu stii, vroiai sa nu le spun, ca si garantie ca ma voi intoarce de fiecare data la tine.

Am plecat, purtand sarutul tau dulce pe buzele mele.

Niciodata nu ma uit inapoi. Niciodata nu te privesc cand plec.

Nu m-am intors nici de data asta.

Am plecat purtand chipul tau in minte.

Am plecat purtand parfumul tau in mine.

Am plecat…

si cuvintele au ramas nespuse…tarandu-ma in mlastina deznadejdii.

Trebuia sa ma lasi sa ti le spun.

Eu aveam nevoie sa ma eliberez si tu sa afli…

De fiecare data cand ma priveai imi puneai aceeasi intrebare.

O intrebare muta care are un singur raspuns.

Nu m-am mai intors.

Cuvintele plang.

In disperarea lor de a iesi din mine, imi zgarie inima umplandu-mi sufletul de sange.

Te iubesc!

Ceea ce nu ai stiut niciodata.

Te iubesc de la inceputul povestii noastre, poveste care a inceput cu mult timp inainte ca privirea ta intunecata sa puna stapanire pe mine.

 

Saruti asa cum scrii by Maddie Ancuta

copyright 06/04/2014

www.radiocatch22.com

 

 

 

Romani in lume

Cuvinte ratacite

Published by:

Azi am marea placere sa va prezint o prietena de suflet, Mariana Suciu.

Ne cunoastem doar de pe FaceBook, dar sufletele noastre canta la unison.

Doresc sa impartasesc impreuna cu voi aceste ganduri minunate:)

 

Iluzie
Gand tainic
imbratisand infinitul
la marginea
noptii tacute,
lumi respirate
la marginea ţarmului
purtand amprenta
aripilor frante
in zgomotul
pasilor trecand
prin tacerea
nisipului fierbinte;
poemul inimii
se scrie pe cerul
ascuns in umbra
lacrimilor inventand
amurguri din cuvinte
agatate pe colturi de stele,
rasarind din mangaieri
desenate pe retina
iluziilor si pierzandu-se
pe cerul umbrelor
in vesnicia visului
din care s-a nascut.

cuvinte

Intr-o noapte pictand
culori de liniste, privind
cerul atins de respiratia ploilor
adunata in cupe de amar si
ascultand lama cuvintelor taind
in memoria toamnelor tarzii,
pasari albe din zborul
privirilor pierdute isi scutura
fragile aripi schimband cerul
nesfarsit al inimii cu pulberea
nisipului acoperind sarutul
fara cuvinte al diminetilor tarzii.

 

Gol de suflet

Tristetea a luat
in palma obosita
suspinul frunzelor,
coborand lin din
cerul zambetului
trista melodie a
stropilor de ploaie.
Gandul alearga
in nelinistea
infinitului din suflet
invaluind cu pasii
tristi al toamnei
cararea viselor
ce inca mai poarta
urma razelor de soare
poposind in apusul
pasarilor lipsite
de culoarea zborului.

Afara, in vantul
tremurand incertitudini
flori de gheata ravasesc
blandetea toamnei
in pasteluri de poeme
dezmierdand trist
inimi acoperite de
buchetul frunzelor galbene,
amurg al soaptelor inchise
in gol de suflet privind innapoi.

Cuvinte ratacite

Imi ratacesc
cuvintele la
marginea noptii
ascultand zbaterea
valurilor respirand
apusul; tu, suflet,
pasare calatoare
lovind cu bratele
stelelor tacuta
soapta a umbrelor,
coboara-ti surasul
printre orele slute
si lasa cerul sa
isi scuture lacrimile
pe urmele pasilor
ce si-au pierdut urma
calcand pe poteci
uitate de soare.

ganduri scrise de Mariana Suciu

Romani in lume