Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: conflict diplomatic

Politichie

Convorbire telefonică Titus Corlăţean, cu omologul său ungar, Janos Martonyi

Published by:

Ministerul-Afacerilor-Externe-al-Romaniei-MAE1-300x300Comunicat de presă

Convorbire telefonică a ministrului afacerilor externe,Titus Corlăţean, cu omologul său ungar, Janos Martonyi

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut în cursul zilei de astăzi, 7 februarie 2013,  o convorbire telefonică cu omologul său ungar, Janos Martonyi.

Cei doi miniştri au exprimat poziţiile Guvernelor românşi respectiv ungar, în legătură cu evoluţiile şi declaraţiile formulate în spaţiul public în ultimele zile, cu sublinierea sensibilităţilor legate de unele aspecte relevante pentru fiecare dintre cele două părţi.

La finalul convorbirii, cei doi înalţi demnitari au căzut de acord asupra faptului că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor şi declaraţiilor publice formulate în cele două ţări.

Cei doi oficiali au stabilit, totodată, ca cele două părţi să continue contactele politice bilaterale în perioada următoare, prin utilizarea canalelorşi pe baza standardelor diplomatice obişnuite, inclusiv prin misiunile diplomatice ale celor două ţări acreditate la Bucureşti, respectiv Budapesta. Din această perspectivă, s-a agreat asupra necesităţii întreprinderii demersurilor corespunzătoare pentru depăşirea dificultăţilor apărute în relaţia bilaterală în ultima perioadă de timp şi promovării demersurilor ce se impun pentru punerea în valoare a unei relaţii de cooperare în spiritul Parteneriatului strategic pentru Europa secolului XXI, încheiat între Guvern ele României şi Ungariei la 29 noiembrie 2002.

În acest context, au fost evocate atât respectarea principiului bunei vecinătăţi, cât şi asigurarea la standarde europene a protecţiei minorităţilor naţionale din cele două state.

Aceste demersuri vor fi materializate, inclusiv prin intermediul vizitei la Bucureşti, planificată anterior, a ministrului afacerilor externe din Ungaria, Janos Martonyi, în cursul primăverii acestui an.

Menţionăm că ultima întrevedere oficială dintre miniştrii afacerilor externe românşi ungar a avut loc, la Budapesta, la 1 octombrie 2012

 

Politichie

Cetăţean român şi-a pierdut viaţa.Conferinţă de presă comună a premierului Victor Ponta şi a ministrului de externe Titus Corlăţean

Published by:

roman mort algerConferinţă de presă comună a premierului Victor Ponta şi a ministrului de externe Titus Corlăţean

19 ianuarie 2013, sediul MAE

 

Victor Ponta: Bună ziua. Împreună cu ministrul de externe şi, sigur, după consultarea cu toţi membrii celulei de criză care funcţionează aici, în cadrul Ministerului de Externe în ultimele zile, am dorit să facem câteva precizări, de data aceasta cu date confirmate, date sigure, pe care autorităţile române le-au primit referitoare la situaţia din Algeria, situaţia cetăţenilor romani implicaţi în atacul terorist. În urmă cu puţin timp, prin structurile diplomatice, ni s-a confirmat faptul că un cetăţean român şi-a pierdut viaţa în aceste evenimente. Vreau să exprim, în numele meu personal, al Guvern ului, condoleanţe şi compasiune pentru familia celui care a pierit in condiţii atât de tragice, să asigur faptul că tot ceea ce ţine de ceea ce poate face Guvern ul Român în acest moment, sprijinul acordat familiei, repatrierea corpului celui decedat şi toate celelalte lucruri – repet, puţine, foarte puţine, pe care le putem face – le vom face în zilele următoare. Ne-am făcut datoria de a înştiinţa în primul şi în primul rând familia; nu mi-aş fi iertat niciodată, nici mie, nici colegilor mei, dacă familia ar fi aflat de la dumneavoastră, din presă. Am asigurat consilierea de specialitate necesară şi vreau să spun încă o dată că-mi exprim compasiunea şi sprijinul pentru familia victimei. În acelaşi timp însă, vreau să transmit şi vom transmite şi pe canale diplomatice aceeaşi solidaritate şi compasiune pentru familiile celorlalte victime; din păcate, sunt mai mulţi cetăţeni europeni de alte naţionalităţi. Şi alte ţări europene au suferit pierderi, ca şi România, şi vreau să exprim din partea Guvern ului României această compasiune şi sprijin moral pe care putem să-l acordăm. Aceasta a fost vestea proastă.

Vestea bună, confirmată tot pe canele diplomatice, se referă la ultimul dintre cei cinci cetăţeni romani aflaţi in zona de conflict: acesta a fost eliberat de către armata algeriană, se află în acest moment în îngrijirea şi custodia armatei algeriene şi autorităţile române fac toate eforturile şi toate demersurile necesare pentru a afla starea sa exactă şi, evident, de a ajunge la ambasadă, după care, alături de ceilalţi trei cetăţeni care au fost salvaţi într-o fază mai rapidă, să fie repatriaţi in condiţii cât mai bune. Vreau să precizez, am aflat şi am fost în contact în această perioadă, dar cei care au muncit, ministrul de externe, reprezentanţii serviciilor de informaţii, ai Ministerului de Externe au lucrat 24 de ore din 24 şi au solicitat din partea dumneavoastră, a mass-media, sprijinul pentru a păstra, pe cât posibil, un anumit nivel de informare. Practic, trei dintre cetăţenii români se aflau în zonă, nu fuseseră direct luaţi ostatici şi orice informaţie suplimentară am fi oferit în mod public ar fi pus în pericol viaţa celor trei. Din fericire, repet, cei trei cetăţeni români eliberaţi anterior sunt în custodia autorităţilor române şi vor fi repatriaţi, în cel mai scurt timp vor ajunge in ţară alături de familiile lor şi sunt in stare foarte bună. Al patrulea, aflăm în aceste momente, şi va urma aceeaşi procedură. Vreau să mai precizez şi domnul ministru Corlăţean vă poate da, atât cât poate, evident, detaliile necesare. Autorităţile române au colaborat, în primul rând, cu misiunile noastre diplomatice din zonă, dar şi din alte ţări şi, de asemenea, cu partenerii noştri internaţionali, cu guvernul algerian şi companiile angajatoare ale celor 5 persoane, făcând, din punctul meu de vedere, tot ceea ce era omeneşte posibil pentru a ajuta, a informa familiile şi acum de a vă informa pe dumneavoastră.

Vreau să precizez, evident, şi preşedintele ţării a fost informat tot timpul. Am vorbit cu domnia sa în urmă cu câteva minute pentru a da aceste ultime date şi, practic, eu consider ca prim-ministru că autorităţile române în ansamblul lor şi-au făcut datoria şi sunt pregătite in momente atât de dificile cum a fost acesta. Aş mai vrea să fac o singură precizare şi să-l rog pe domnul ministru, dacă are anumite detalii în plus care pot fi oferite, să precizeze faptul că încă de anul trecut, imediat după atentatul terorist din ţara vecină, din Bulgaria, în cadrul CSAT, am luat măsuri pentru a finanţa, pentru că aici vine sprijinul guvernului, pentru a sprijini serviciile de informaţii, structurile de luptă antiteroriste. La fel vom face şi în 2013 şi în anii care urmează – şi vreau să spun foarte clar acest lucru ca să nu fie vreo interpretare greşită – nu există in acest moment nici o informaţie concretă care să arate că există un pericol pentru teritoriul României, dar trăim într-o lume cu multă violenţă şi cu multe pericole, o lume care, cel puţin în anii care urmează, nu pare să se schimbe în bine şi atunci autorităţile române trebuie să ia toate măsurile, să aibă tot sprijinul logistic, de coordonare, de informaţii pentru a asigura în primul rând prevenirea şi combaterea oricărui act de acest tip pe teritoriul Romaniei şi de a sprijini atunci când sunt situaţii cum a fost aceasta din Algeria în salvarea vieţilor cetăţenilor români aflaţi in străinătate. Vreau să transmit un mesaj de responsabilitate, trebuie să luăm în serios aceste ameninţări care există în lume, care există în diverse zone de conflict, trebuie să tratăm cu toată seriozitatea toate eforturile pe care un stat european şi modern trebuie să le facă pentru a preveni apariţia pe teritoriul său a unor asemenea situaţii tragice şi vreau să apreciez încă o dată că, şi acum, cei care au lucrat in celula de criză şi-au făcut datoria, dar că vom asigura absolut toate condiţiile necesare pentru ca toate structurile statului român angajate în combaterea unui asemenea fenomen să aibă la dispoziţie logistica, resursele financiare şi umane necesare pentru a fi cât mai eficiente. Vreau să-i mulţumesc ministrului Corlăţean, vreau să mulţumesc celor care au lucrat in această perioadă şi pe care dumneavoastră n-o să-i cunoaşteţi sau foarte rar o să aveţi ocazia să le prezentăm în public meritele, să transmit familiilor celor patru romani supravieţuitori că tot ceea ce ţine de statul român am făcut şi vom face în continuare şi să spun încă o dată că îmi pare groaznic de rău pentru pierderea suferită, pentru familia celui care a decedat şi că atât de puţin cat putem face, o să facem şi în perioada următoare. Domnule ministru, vă rog.

 

Titus Corlăţean: Mulţumesc. Doar câteva scurte comentarii. În primul rând aş vrea şi eu, în calitate de ministru al afacerilor externe, să exprim întreaga compasiune, durere şi regret pentru pierderea vieţii cetăţeanului roman, toată solidaritatea cu familia îndurerată. În al doilea rând, în urmă cu jumătate de oră am avut, cred, a patra sau a cincea convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Algeria, cu care am păstrat în egală măsură celelalte contacte, canale diplomatice, serviciile de informaţii, contactele cu companiile angajatoare şi cu partenerii noştri internaţionali, europeni, euroatlantici. Discuţia ultimă cu ministrul afacerilor externe algerian ne-a adus ca informaţie finală, din păcate, vestea cea proastă evocată, informaţia cu privire la elementele deţinute dinspre armata algeriană cu privire la operaţiunea de eliberare a unui grup mai mare de cetăţeni străini între care ar figura şi cetăţeanul şi figurează cetăţeanul roman şi faptul că operaţiunea din Algeria este practic terminată.

Am apreciat cooperarea la cel mai înalt nivel al miniştrilor de externe manifestată de partea algeriană şi dincolo de alte discuţii internaţionale, faptul că, iată, cooperăm in momente importante. Voi face cu permisiunea dvs domnule prim ministru, la sfârşit, un scurt comentariu în legătură cu combaterea terorismului internaţional. Aş mai vrea să spun în egală măsură că celula de criză care fost constituită încă de la început, cu informarea premierului, preşedintelui, cu o compoziţie pe care o cunoaşteţi ca instituţii vorbesc de MAE, serviciile de informaţii, alte instituţii cu competenţe ale statului, şi-au făcut pe deplin datoria. Spun asta cu deplin respect pentru presă care, poate spre deosebire de alte ocazii, în general a înţeles mesajul nostru, apelul de a dovedi rezervă in ceea ce priveşte comentariile publice. A menţionat domnul prim-ministru un element important pentru că cifra de un cetăţean roman care a fost cunoscută multă vreme am dorit să rămână aşa, pentru simplul motiv că din datele pe care le-am avut practic de la început, obţinute pe canalele oficiale, diplomatice, canalele serviciilor de informaţii şi companiile de angajatori occidentale, în zona de conflict erau cinci cetăţeni români din care era posibil ca trei să nu fi fost încă sub controlul teroriştilor, sa fie ascunşi in acea zonă. Orice informaţie publică privind un număr mai mare de unu ar fi periclitat viaţa şi şansele de scăpare ale acestor cetăţeni. Aveţi acum explicaţia de ce am dovedit rezervă în comentariile publice în toată această perioadă şi mulţumesc pentru rezerva în general manifestată şi la nivelul dvs. Ultimul comentariu, mulţumim de asemenea colegilor din celula de criză, este legat de combaterea terorismului internaţional. Ceea ce s-a întâmplat acum, într-o zonă depărtată faţă de Romania, ceea ce se întâmplă în Mali, iată, ne afectează în realitate pe noi toţi. Şi poate afecta şi viaţa cetăţenilor romani aflaţi in străinătate. Este un motiv suplimentar – şi o spun in calitate de ministru de externe care a participat la o reuniune europeană in urmă cu doua zile – cred, că este datoria Romaniei, în cadrul UE şi în cadrul colaborării cu partenerii internaţionali, să contribuie în continuare foarte angajat la combaterea terorismului internaţional. Este o datorie a României, pentru că este în interesul nostru să combatem terorismul internaţional, acolo unde se manifestă, chiar mai departe de graniţele ţării, decât să îl lăsăm să se apropie de noi, vă mulţumesc.

 

Victor Ponta: Foarte important, vă daţi seama că foarte multe detalii legate de numele persoanelor nu se pot da în acest moment, vreau să fiu eu proactiv vizavi de eventualele reproşuri, nu am fost de acord să se facă niciun fel de comunicare finală pană când nu am avut confirmarea referitoare la deces şi la salvarea ultimului cetăţean român şi până când nu am avut confirmarea în urmă cu o oră că familia a fost înştiinţată şi beneficiază de asistenţă psihologică de specialitate. Încerc să gândesc că oricare dintre dvs, un asemenea moment tragic nu îl afli din presă, îl afli de la autorităţile statului, lucrul ăsta s-a întâmplat în urmă cu o oră, nu, şi de aceea imediat după v-am informat pe dvs şi implicit publicul larg. Vă rog.

 

Reporter: Domnule premier, domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă sunt şanse să apară informaţii despre alţi romani sau situaţia s-a clarificat din acest punct de vedere, există doar cinci? Şi aş vrea să vă mai întreb în ce condiţii a murit, dacă ne puteţi spune, românul ţinut ostatic, pentru că am înţeles că mai mulţi ostatici au decedat in urma intervenţiei in forţă a armatei algeriene?

 

Titus Corlăţean: Noi am făcut două precizări, cred eu, importante in comunicarea respectivă. Am spus că după izbucnirea crizei, practic, de la bun început, pe canale oficiale, de natură diplomatică, de la companiile angajatoare, care sunt mai multe şi subcontractori şi prin serviciile de informaţii, toate datele au mers în direcţia a cinci români care se află acolo. În toată această perioadă nu am avut şi nu avem în această /bază/ să fie altceva dar informaţiile au venit din diverse surse de acest /…/. Sunt şi alţi români în cu totul altă zonă, nu au nicio legătură cu zona atacată de terorişti, există în clipa de faţă o deplasare în afara Algeriei a unor muncitori între care şi români, care nu au avut însă niciun fel de legătură cu zona atacată. /…/ Nu avem date cu privire la modul în care s-a întâmplat această dramă, nu doar cu cetăţeanul român ci şi cu ceilalţi, este o operaţiune care a fost securizată în conducerea directă a trupelor algeriene şi nu avem acces, la acest moment, la aceste date. Vreau însă să fac un comentariu, pentru că mi-aţi pus această întrebare. Cred că din ceea ce s-a întâmplat, va trebui cu toţii să tragem o concluzie şi v-aş propune, când ne vom linişti, să avem o discuţie mai puţin formală cu reprezentanţii mass-media, pentru a putea să stabilim, dacă este posibil, anumite reguli de gestionare. Respect dreptul de informare pe care mass-media trebuie să-l aibă faţă de opinia publică. Există în astfel de situaţii, însă, nişte elemente în care poate vom reuşi să ne punem de acord şi pe care să încercăm să le respectăm, respectând, încă o dată, dreptul mass-media de informare.

 

Reporter: /…/ am vrea să ştim dacă familiile romanilor ţinuţi ostatici au fost informate /…/ ?

 

Titus Corlăţean: Vă asigur că familiile românilor au fost în permanent contact cu centrala MAE, cu oamenii din celula de criză, cu ambasada Romaniei in Alger, atât şeful misiunii, cât şi consulul, cu reprezentanţii români şi, în anumite cazuri, şi internaţionali ai companiilor angajatoare şi că în permanenţă am încercat să putem transfera încredere, faptul că acţionăm şi acţionam şi că la momentul oportun vor avea toate datele. Mulţumesc!

 

Victor Ponta: Vreau să vă lămuresc încă o dată că şi doamna Clinton, şi domnul Cameron şi domnul Hollande aplică exact aceleaşi proceduri ca şi statul român. Statul român şi serviciile noastre de specialitate, atât cele de informaţii, cât şi Ministerul de Externe, sunt exact la acelaşi nivel, acelaşi standard şi aceeaşi capacitate şi au o procedură de comunicare. De aceea, am avut informaţia în urmă cu o oră şi jumătate, confirmarea privind decesul şi confirmarea privind eliberarea ultimului ostatic. Am mers pe procedura informării familiei şi imediat pe procedura informării dumneavoastră. Nici un guvern dintr-o ţară democratică nu merge pe alte proceduri decât acestea.

 

Reporter: /…/ România TV. Domnule premier, spuneaţi că aţi discutat cu domnul preşedinte şi v-aş întreba dacă aţi discutat şi despre o şedinţă CSAT pe tema intervenţiei militare din Mali şi…

 

Victor Ponta: Nu are legătură cu subiectul de astăzi, dar… Staţi un pic, şedinţa CSAT este confirmată, sper să… am discutat cu preşedintele, este confirmată pentru data de cinci, deci intr-un timp foarte scurt. Da, 5 februarie.

 

Reporter: Pentru domnul ministru, dacă ne puteţi spune câţi romani sunt în Algeria, in acest moment, şi dacă… se poate discuta despre un eventual pericol în care s-ar putea afla.

 

Titus Corlăţean: Cei care sunt la muncă în Algeria şi nu doar acolo, dar să luăm cazul Algeriei, ei sunt cu contracte directe cu firme, companii internaţionale, corporaţii, subcontractori. Nu dau numele acestor mari companii. E o relaţie directă, nu există un contact direct. Putem să ne imaginăm, în funcţie de intrări, ieşiri. Vă pot spune, de exemplu, ca să înţelegem despre ce e vorba, că prin acel sistem de alertă pe SMS, pe care l-am lansat şi pe care îl cunoaşteţi, când coboară cineva intr-un spaţiu cu pericol, primeşte alerta de la MAE cu coordonatele ambasadei, consulatului, telefon, în caz de probleme să aibă unde contacta. Şi avem, aşa, o anumită dinamică, raportare, de câteva sute in luna octombrie intraţi in Algeria, de câteva sute in noiembrie, dar este un flux, este o circulaţie, este foarte greu. În orice caz, ceilalţi care spuneam că pleacă acum, între care şi câţiva români, şi îi avem pe unii dintre ei raportaţi, le ştim circuitele în cazul unora, pleacă din cu totul şi cu totul alte zone, care nu au nici o legătură cu zona respectivă de atac terorist, sunt in deplină siguranţă, şi asta este şi evaluarea pe care v-o pot oferi acum. Mulţumesc!

 

Reporter: Referitor la cei patru români eliberaţi in acest moment, când se are in vedere repatrierea acestora?

 

Titus Corlăţean: Este important, în cazul primilor trei, ca să-i luăm… care au fost eliberaţi la momente diferite, dar în legătură cu care v-am dat informaţia ieri, când totul a fost clar confirmat, sunt în custodia, cum folosesc cei, colegii din “celula de criză”, în contactul direct cu autorităţile romane şi se fac procedurile pentru repatriere. Daţi-mi voie să respect dreptul la intimitate al unor persoane care au trecut prin momente dificile şi să respect dreptul familiilor de a se bucura de reîntoarcerea in linişte a celor trei.

 

Titus Corlăţean: Daţi-mi voie să respect dreptul la intimitate al unor persoane care au trecut prin momente dificile şi să respect dreptul familiilor de a se bucura de reîntoarcerea in linişte a celor trei. Cel de-al patrulea cetăţean, spuneam că aşteptăm în continuare ultimele date, ca să putem să acţionăm şi sper să avem cât mai curând posibil şi contactul direct şi confirmarea, ca să putem să facem toate procedurile, să acordam sprijinul consular pentru repatriere. În anumite cazuri, repatrierea s-a făcut cu implicarea companiilor transnaţionale angajatoare, într-un caz cu un avion militar al unui aliat important, al SUA. după care acolo unde vor ateriza să fie preluaţi de consuli, reprezentanţii ambasadelor romaneşti.

 

Reporter: Ţinând cont că ei sunt acolo cu un contract de muncă, inclusiv persoana decedată, costurile de repatriere vor fi suportate de compania angajatoare sau de instituţiile noastre?

 

Titus Corlăţan: Am trimis instrucţiuni foarte clare la Alger , ambasadei noastre, ca noi să suportăm toate costurile. Este posibil ca în anumite situaţii, fiind vorba de mai mulţi muncitori de diferite naţionalităţi, companiile să dorească neapărat să îşi sume costurile. Asta să fie ultima problemă; important este să se întoarcă cu bine acasă, da?

 

Reporter: Aş fi vrut să vă întreb dacă  există vreo legătură intre înlocuirea secretarului de stat Dan Petre şi această criză din Algeria, pentru că ştiu că dansul avea competenţe acolo.

 

Victor Ponta: Niciuna, niciuna, n-are nici o legătură.

 

Reporter: Aveţi ceva de reproşat celor care s-au ocupat de această problemă?

 

Victor Ponta: Eu am venit şi le-am spus şi lor în sală că probabil foarte puţini o să-i laude. Am venit eu să îi laud şi să le mulţumesc pentru munca, repet, de 24 de ore din 24, din această perioadă. Din prima analiză pe care o avem, sigur, vom discuta şi ulterior, dar celula de criză coordonată de ministrul de externe, dar în care au fost toate celelalte instituţii, şi-a făcut datoria fără nici un fel de reproş.

 

Titus Corlăţean: Permiteţi un cuvânt special, pentru că am vorbit de colegii din celula de criză, un cuvânt special şi despre colegii din teren, din Algeria, de la ambasadă. Şi şeful misiunii şi colegii de la consulară şi cei doi consuli pe care i-am detaşat rapid pentru sprijin suplimentar, care au făcut o treabă deosebită.

 

Victor Ponta: Încă o întrebare şi, dacă ne permiteţi, ne retragem. Vă rog.

 

Reporter: Este o întrebare pentru amândoi. Pierderea unei vieţi a unui român va schimba în vreun fel politica, prezenţa şi strategia noastră în Mali şi în regiune? Este posibil să ne implicăm mai mult în acţiuni eventual antiteroriste în acea regiune? Mulţumesc.

 

Victor Ponta: In primul rând politic, pentru că înţeleg că e totuşi vorba de o strategie politică: pierderea unei vieţi este o tragedie la fel de mare ca şi pierderea a 50, sau 100. Nu cantitatea contează, ci faptul că un muncitor român nevinovat a fost implicat în acest terorist, şi-a pierdut viaţa şi că acasă, aici, in România, familia sa în acest moment vă puteţi imagina in ce situaţie dificilă se află. Ceea ce v-a spus de fapt şi dl ministru puţin mai devreme şi vreau să vă confirm este o anumită strategie – şi nu e doar a guvernului, este a României in ansamblu; evident, se discută în CSAT, se analizează de către parlament – aceea ca România să rămână implicată alături de partenerii săi, fie că e vorba de UE, fie că e vorba de structurile NATO, în eforturile făcute pe plan global pentru combaterea terorismului. Terorismul se combate şi în teatre de operaţiuni, cum e Afganistanul sau Mali, terorismul se combate şi în situaţii din acestea neprevăzute, cum a fost in Algeria, dar terorismul se combate zi de zi prin efortul făcut de structurile româneşti care sunt extrem de apreciate de către toţi partenerii noştri europeni şi transatlantici; repet, eforturi de zi cu zi de informare, de combatere, de prevenire, aşa încât  ceea ce s-a întâmplat acum în Algeria nu face decât să confirme faptul că România trebuie să rămână alături de aliaţii săi în combaterea a ceea ce înseamnă un fenomen extrem de grav pentru lumea în care trăim. Eu vroiam doar să transmit un mesaj de responsabilitate, nu de panică – pentru că nu e cazul şi nu avem în acest moment nici un fel de indiciu privind un pericol pentru România sau pentru alţi cetăţeni romani – dar un mesaj de responsabilitate. Nici nu putem ignora în ce lume trăim, nu putem ignora ce se întâmplă, fie în Orient, fie in Africa, fie în alte ţări şi atunci aici, cetăţenii, să zic, pot să facă foarte puţin. Noi mergem pe acel sistem de a-i atenţiona, de a-i avertiza. N-aveau nici o vină şi nu puteau să facă nimic cei cinci muncitori de acolo, bieţii de ei. Însă ceea ce pot să facă autorităţile române, prin toate structurile sale, pot să pună umărul la un efort internaţional extrem, extrem de important şi de cele mai multe ori invizibil, pentru că, din fericire, atunci când se previne aşa ceva nu se află, doar când se întâmplă necazul.

 

Reporter: Şi, legat de întrebarea pe care am pus-o, domnul ministru Corlăţean a făcut o recomandare referitoare la prezenţa noastră cu instructori, militari în Mali, când anume /…/ că avem consens naţional?

 

Victor Ponta: Numai un pic, ca să nu rămână doar la domnul ministru. Şi eu am discutat cu preşedintele pe această temă. Vom discuta în cadrul şedinţei CSAT care are loc în câteva zile şi vom lua decizii, şi concrete, dar decizia de principiu este o decizie a tuturor responsabililor politici din România, preşedinte, guvern. Vom prezenta dacă şi când va fi nevoie şi o informare către parlament şi anume aceea de a fi solidari cu partenerii noştri europeni în cazul din Mali, cu partenerii noştri europeni. Acolo nu este un conflict al Franţei cu cineva, ci este o operaţiune asumată de Franţa şi de Uniunea Europeană, de combatere a unor pericole iminente de extremism şi terorism.

Însă decizii concrete vom lua în cadrul CSAT-ului. Vroiam însă să fie foarte clar că domnul Corlăţean n-a vorbit aşa de unul singur ca ministru, ci are sprijinul şi acordul de principiu al tuturor factorilor implicaţi, să manifeste public solidaritatea noastră cu partenerii europeni. În ce va consta acest lucru? La momentul şi in condiţiile potrivite, în mod sigur vă vom informa. Mulţumesc mult.

Top Secret

Mihai Ungureanu Politica filo sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii

Published by:

zidul plangerii

Mihai Ungureanu. Politica filo sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii. Documentar.

In 2006  Cornel Dan NICOLAE  lansa cartea  Politica filo-sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii.

Ne-am pus intrebarea fireasca de ce a demisionat Emil BOC  acum in 2012. Se pare ca urmam doar un mers firesc a unei sorti hotarate cu ceva vreme in urma. Zarurile au fost aruncate!

Va las pe dumneavoastra sa frunzariti prin ea. Jocurile  sunt facute de ani de zile, azi doar vedem si simtim rezultatele lor. Foarte interesant mai ales ca ne da un raspuns la ce se intampla zilele astea in Romania. Raspunsul il avem chiar aici.

Cornel-Dan Niculae : Politica filo-sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii

Coperta: Ministrul Ungureanu rugându-se la Zidul Plângerii
Editia a II-a
“Cu concursul guvernelor de dupa 1990 si al principalelor mijloace de informare în masa (ziare, posturi radio,tv) din Romania, care cenzureaza toate stirile si informatiile tangente la acest subiect, încetatenirea evreilor se face în secret, în cea mai mare taina. In prima faza evreii încetateniti nu se grabesc sa se instaleze în România, dar au grija sa cumpere valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spatii comerciale, de productie etc.) accesibile. De câtiva ani buni piata imobiliara din România a devenit monopolul unor firme evreiesti. La început, se vor stabili în Romania evreii în vârsta, motivând ca vin sa-si traiasca ultimii ani din viata în România, sa-si cheltuiasca pensia în România, ceea ce pentru multi români naivi va face suportabila si chiar tentanta ideea “revenirii” evreilor în România. Ulterior, când se va implini numarul (un milion) de evrei care si-au luat a doua sau a treia cetatenie în România, iar controlul evreilor asupra institutiilor publice din România va fi deplin, evreii vor veni cu totii “acasa”, în proprietatile lor, fara sa existe nici un temei legal pentru a li se interzice sa devina astfel o minoritate etnica suprapusa întregii societati românesti. Asa zisul “stat de drept” va considera ca invazia evreilor este perfect legala… scopul final al proiectului Israel în România este instituirea unui control deplin asupra României si deposedarea în fapt a românilor de teritoriul lor national. Beneficiind de experienta capatata în Palestina, liderii evrei au adoptat pentru Romania o strategie diferita, mult mai subtila, mai ingenioasa, dar cu acelasi tel: uzurparea drepturilor pe care românii le au în tara lor si asupra tarii lor…” (Un Israel în România, Apel al
Uniunii Vatra Româneasca si al ligii pentru combaterea antiromânismului.)
Pleaca omul de paie vine , “mini-Ceausescu” omul de tinichea Leul cel La se preda Eurozonei, Vrajitorul din Oz împratie fumuri hipnotizante. Ce va face micuța Dorothy, e drum lung pâna-n Kansas, la matua Em…Cațelul Toto suntem noi, electoratul. Care îl dam de gol pe Vrajitor. (Re)citiți povestea, e frumoasa.
Acum, alte poveti. La prima, faceți abstracție de presupusa origine etnica a personajului principal, nu este esențiala. Celelalte elemente însa, sunt.

Cuplul Mihai Razvan Ungureanu de la SIE si Boicu Adrian de la Sp.Militar Focsani Cel mai recent scenariu aruncat pe masa de poker a politicii romanesti il prezinta pe Mihai RazvanUngureanu, seful SIE (Serviciul de Informatii Externe) drept inlocuitorul presedintelui pentru candidatura la functia suprema in stat, in schimbul unor garantii ferme,ca acesta odata ajuns in fruntea Romaniei,il va desemna pe Basescu sa numeasca guvernul.Deci, Traian Basescu are toate sansele sa ajunga prim-ministru,iar Razvan Ungureanu sa fie primul presedinte de origine dovedita evreiasca, ce are si o orientare sexuala nefireasca, dupa cum sustine un raport al Civic Media. Deci, un lucru e foarte concludent. Ungureanu nu este indicat din punct de vedere al protectiei informative a secretelor de stat, pentru simplul motiv ca este santajabil si are anumite slabiciuni nenaturale. Surse apropiate serviciilor secrete romanesti ca si din zona diplomatiei au confirmat relatiile preferentiale ale fostului ministru cu anumite personaje masculine. Exemple: fostul sau ofiter SPP, Marius Necula a fost transformat in aghiotantul sau personal. Un alt personaj nedezlipit de Ungureanu este Cornel Feruta, fostul sau sef de cabinet. Ungureanu-Necula-Feruta M.R. Ungureanu a terminat liceul Costache Negruzzi din Iasi promotia ’87. A fost secretar UTC pe liceu, motiv datorita caruia a fost sef de promotie, furindu-i astfel locul colegei sale Laura Briota. `Ani de liceu …` Tot in `87 la Iasi a absolvit si Boicu Adrian liceul `Emil Racovita`.
Nu era prea lung circuitul vaselinei !!!
Mihai Razvan Ungureanu inca din tinerete a tins la marire si a fost impins de la spate(de data asta fara vaselina) de doi parinti, cu state grele in PCR si influienta la virful partidului comunist. Mihai Razvan Ungureanu este lustrabil: facea parte din pepiniera partidului comunist si, fara indoiala, chiar daca nu ar fi existat revolutia din decembrie 1989 el s-ar fi aflat tot in structurile puterii. A fost membru supleant al CC al UTC Seful SIE ”a avut o ascensiune fulminanta pentru conditia lui de tânar istoric anonim de la Iasi.
A fost adus de Andrei Plesu de la Trustul media al Rompetrol secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe in 2004 . „Sarbatorirea avansarii` a fost inceputa cu interventia pentru atribuirea IUBITULUI sau coleg, dr. Boicu Adrian de la Sp. Militar Focsani, a unei garsoniera de la ANL Focsani, desi nu intrunea conditiile. A ramas secretar de stat si în Guvernul Nastase. Alt Adrian, poreclit Bombonel. M.R. Ungureanu era poreclit “mini-Ceausescu” in centrala Ministerului Afacerilor Externe. A ajuns ministru de externe tot datorita mentorului sau Andrei Plesu, care l-a recomandat presedintelui Basescu. Plesu a fost consilier la Cotroceni in prima parte a anului 2005. Prim ministrul de atunci, Catalin popescu Tariceanu l-a
recuzat, pentru ca nu i-a dat niste documente. Aroganta era si este o alta caracteristica a personajului cu care o sa trebuiasca sa se confrunte spionii Romaniei. La prima sa intalnire cu toti ambasadorii straini din Romania a intarziat o ora, fara sa-si ceara scuze la aparitie.
Diplomatii occidentali de la Bucuresti au sarbatorit momentul cand Mihai Razvan Ungureanua fost silit sa demisioneze.
Presa a relatat ca studiile si cariera lui Ungureanu sunt strans legate de organizatiile Soros si de cele iudaice ale magnatului Mark Rich, un evazionist mondial.
Fapt notat si de Cornel Dan Niculae in cartea sa intitulata: Politica Filo-Sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii. Dealtfel, volumul trei al cartii este ilustrat pe coperta cu poza ministrului Ungureanu cu mainile pe Zidul Plangerii si cu chipa pe cap. Ofiter de-al nostru sau de-al lor ?
De fapt, a si fost acuzat ca este agent MOSSAD de fostul purtatator de cuvant al SRI, Nicolae Ulieru.
Actiunile sale contra statului roman ar fi trebuit sa intre in atentia organelor de aparare a tarii in urma unei eventuale aplicari a Legii asumarii responsabilitatii ministeriale sau a Codului Penal.
Sponsorii Mihai Razvan Ungureanu. Inafara de Dinu Patriciu,care-i sponsorul sau stiintific, important este si Marc Rich. El este numitorul comun al oligarhilor rusi cu interese in Romania.
Are tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana. La cea americana a renuntat, fiind urmarit 18 ani de FBI, dupa ce in 1983 a fost acuzat de evaziune fiscala si „comert cu inamicul sovietic”. S-a ridicat din tranzactii internationale tenebroase si este conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj.Majoritatea firmelor anonime ale „elitei de carton” rusesti au fost infiintate in cantonul elvetian Zug. Acesta este locul de unde, ca un paianjen, Rich si acolitii sai isi conduc operatiunile mondiale.Tot in Zug sunt inregistrate si companiile paravan prin care oligarhii rusi au preluat o felie din economia Romaniei ajutati de oligarhia tradatorilor din Romania. Rich a incercat sa obtina rafinaria Petromidia, plasata strategic: aproape de spatiul ex-sovietic, dar si de Orientul Mijlociu, zone foarte bogate in titei.In iunie 1997, „gaura neagra” Petromidia avea datorii de 300 de milioane de dolari, fiind, practic, in sapa de lemn. In acelasi an, compania controlata din umbra de Rich, Glencore AG, face un parteneriat strategic in Romania. Asociatii lui Rich erau Dan Voiculescu si Stefan Margineanu (fost ofiter DIE), patron in industria metalelor… In perioada 1998-2000, escrocul international a pierdut cursa in fata
Rompetrolului lui Dinu Patriciu. Printre alte favoritisme acordate iubitului concetatean Boicu,mai amintim masluirea actelor de plecare a acestuia in Afganistan, dar plata revenindui.
Urmand firul mioritei,deci si prin urmare,de prin 2003 se cobari la vale in Focsani, mandru moldovean Boicu Adrian,intr-o geaca gri roasa si jegoasa.Cand isi tragea suflul intre doua partide cu M.R.Ungureanu,au aruncat zarurile spre o virtuala plecare de 6 luni in Afganistan, dar reala in acte. Adica, in scripte era prezent in corturile NATO din desert, iar in realitate se plimba prin Bucuresti, via Foisorul de Foc. O dovada este ca, la acel spital l-a ologit in urma unei operatii pe  ocsaneanul Galateanu Mihai,in cele 6 luni cat trebuia sa fie in Afganistan si de fapt, “isi usura dorul de glie`la Bucuresti. Putea sa-l lase singur atata amar de vreme pe bunul lui amic, care in 2007 devine profesor la Facultatea de Istorie a Universitații din Bucureti? Alta dovada a masluirii cu Afganul:Boicu la engleza e tabula rasa.Nu numai ca nu stie nici un cuvant in engleza, dar nici nu are accent.Daca-l pui sa pronunte “go`, o iei la fuga in urma a ceea ce auzi. Asta cica, dupa 6 luni de stat printre americani. Te pomenesti ca, militarii din Afganistan vorbeau in ruseste!!!Oricum,in mod cert, uneori respiratiile celor doi iesini sunt prea sacadate, daca dupa atata timp Ungureanu n-a fost in stare sa-l invete pe
Boicu macar alfabetul englez.Multumit de “karma`,Boicu se trezi si cu alte cadouri. Cel de Sef de Ambulatoriu la Sp.Militar Focsani si primariatul ca medic ortopedtraumatologie, nenumarate masini: Mazda inlocuita apoi cu BMW.
http://www.mapn.ro/declaratii/fisiere_2010/BOICU%20ADRIAN.pdf
A incercat sa profeseze la Sp. Militar Iasi, in urma tranferului asigurat de … Numai ca, n-a putut.In nici un caz din motivul c-ar fi avut nevoie de viagra, ci de neuroni.Adica, era depasit de cazuistica de acolo. Asa ca, mai bine tartor intr-un targ de provincie. Deci,”renumeratie mica, familie` …! Renumerat ca: medic,primariat, grad – locotenent colonel, seful sectiei de ortopedie-traumatologie( de cand era singurul medic ortoped in Sp.Militar Focsani), seful policlinicii, spor de cazarma , spor de hrana, … Si va mai intrebati, de ce isi schimba masinile ca pe chiloti !!!? Dar inmatriculate cu numar de IS si nu de VN. De ce nu si-a schimbat cartea de identitate pe VN?!! In Bucuresti nu se poate, pentru ca noaptea Ungureanu trebuie sa ajunga la sotia prezenta in acte din 1995, Daniela Ungureanu, medic ATI la Institul Clinic Fundeni. Asa ca, in dulcele targ al Iesilor sunt intalnirile cele de taina, cu preaiubitul si stimatul profesor, care a si declarat ca“parintii m-au inteles mai mult decat mi-am dat eu seama”. Dupa absolvirea Facultații în anul 1992, Mihai Razvan Ungureanu a devenit pentru o scurta perioada profesor la Liceul de Filologie-Istorie “Mihai Eminescu” din Iai. Din acelai an, este angajat drept cadru didactic universitar de Istoria moderna a României la Facultatea de Istorie a Universitații „Al. I. Cuza“ din Iai.Din anul 2004 conduce, în calitate de director, Centrul de Studii Iudaice din cadrul Facultații de Istorie a Universitații “Al. I. Cuza” din Iasi.
Asa ca,la revedere patriotism! Agentii KGB infiltrati în structurile de putere ale Romåniei au mai dat o lovitura sistemului securitatii nationale. Mai putem nazui la idealurile sacre ale identitatii nationale ?!!
Directorul numit de Traian Basescu la cîrma SIE, Mihai Razvan Ungureanu, se vede confruntat cu o acuzație de cea mai mare gravitate, formulata de fostul purtator de cuvînt al SRI, lt.col.Nicolae Ulieru, anume ca ar fi agent al unei puteri straine. Acuzație apare, interesant, exact cînd se vehiculeaza tot mai tare informația ca Mihai Razvan Ungureanu ar urma sa fie premier al unui guvern PDL-PNL, în cazul unei noi victorii a lui Traian Basescu.
Racolarea lui Mihai Razvan Ungureanu de catre SRI, blocata din afara țarii.
Nicolae Ulieru, cel care a avut cel mai lung mandat de purtator de cuvînt al SRI, dupa revoluție, afirma ca actualul director al SIE, Mihai Razvan Ungureanu este agent strain –practic, o acuzație de tradare naționala – i spune ca e gata sa ofere probe în acest sens, daca va fi audiat de comisiile parlamentare de resort, de control al SRI i SIE. Prezent la Realitatea TV, lt.col. Ulieru a declarat ca eful SIE ”a avut o ascensiune fulminanta pentru conditia lui de tânar istoric anonim de la Iasi. A fost adus de Plesu secretar de stat în Ministerul de Externe, a ramas secretar de stat si în Guvernul Nastase, apoi a fost numit ministru de externe de catre liberalul Calin Popescu Tariceanu, recuzat de acesta pentru ca nu i-a dat niste documente, si dupa ce a fost recuzat de premier, presedintele l-a numit seful SIE. Eu, când am auzit numirea lui Mihai Razvan Ungureanu la SIE, am avut o tresarire. Am spus „oare presedintele chiar nu stie cine e omul asta, sau SRI nu l-a
informat?” ” a spus fostul aghiotant al lui Virgil Magureanu. El a adaugat: ”înainte de a fi secretar de stat, Mihai Razvan Ungureanu a avut, ca istoric la Iasi, o poveste, un scandal care l-a scos din anonimat. El a facut o conferinta de presa în care a denuntat faptul ca un ofiter de la sectia judeteana al SRI a încercat sa îl racoleze. Si ca urmare a acestei conferinte de presa s-a constituit o celula de criza în careul SRI, care a hotarât sa îl demita pe ofiterul respectiv, iar purtatorul de cuvânt din vremea aia, Nicolae Ulieru, sa dea un comunicat care sa condamne practicile nelegale ale acelui ofiter. Relevanta e urmatoarea, ca acel ofiter nu a fost un ageamiu. El a încercat recrutarea lui Mihai Razvan Ungureanu
pe niste motive foarte întemeiate. Iar sacrificarea acelui ofiter a fost facut la dorinta expresa a unui serviciu strain si stat strain”.
Seful SIE a tras sfori în cazul Hayssam
Ulieru a explicat, metaforic, mecanismul respectiv, prin care s-a blocat racolarea lui Mihai Razvan Ungureanu: ”Daca eu, cetateanul Popescu, cad cu tronc unui serviciu strain pentru ca sunt simpatic si ma descurc bine în lume, când eu patesc un asemenea necaz e normal ca acel serviciu sa intervina si la serviciul similar din România, respectiv la SRI”. Ulieru a mai spus ca e gata sa furnizeze date concrete comisiilor parlamentare de resort: ”Daca Comisia parlamentara de control a SRI sau SIE vrea sa ma asculte, as putea spune lucruri interesante”. El a mai dezvaluit ca acelai Mihai Razvan Ungureanu a facut intervenții pentru ca un avocat, exponent al unui grup israelian de lobby, sa aiba acces de trei ori la
Omar Hayssam în celula fara ca procurorul de caz sa îi dea aprobare, lucru care, în opinia lui Ulieru, nu face decît sa confirme apartenența lui Ungureanu la un serviciu strain.
Ipoteza: SRI încearca sa blocheze numirea lui Ungureanu la sefia Guvernului
Acuzațiile lui Ulieru, un om care vine din sistemul serviciilor secrete i tie care este riscul declarațiilor tiribombistice în domeniu, sunt de o maxima gravitate, în condițiile în care Mihai Razvan Ungureanu a fost ministru de Externe în trecut, iar acum conduce al doilea mare serviciu secret al țarii. Care ar putea fi substratul acestui nou scandal? Foarte probabil, un nou episod al luptei între servicii care a marcat pe de-a-ntregul acest an. Despre Mihai Razvan Ungureanu se vehiculeaza tot mai intens, în ultimele zile, ca va fi premierul desemnat de Traian Basescu în cazul unei victorii în alegeri i al constituirii unei alianțe PNL-PDL, în legatura cu care eful statului a început, deja, sa dea anumite semne de deschidere. Ungureanu ar avea avantajul ca este un apropiat al lui Basescu, dar, în acelai timp, provine din PNL, ceea ce ar avea ca rezultat o coagulare mai solida a gruparii de dreapta pe cale sa renasca la guvernare, în doua-trei saptamîni. Pe de alta parte, s-ar putea ca SRI sa nu îi convina ca marele rival, SIE, sa obțina, peste noapte, o ”pila” atît de puternica în conducerea statului, adica un premier, în pixul caruia stau atît bugetele serviciilor cît i alte posibilitați. Oricum ar fi, declarațiile lui Ulieru nu pot i nu trebuie sa ramîna fara urmari, data fiind gravitatea lor excepționala.
UNGUREANU SI LIMBA ROMANA. In mai 2006, Ungureanu a declarat ca cetatenii de peste Prut vorbesc “o varianta a limbii romane”, un fel de “light Romanian” (”romana usoara”). Critica unor ziaristi fata de aceasta exprimare care intarea teza “limbii moldovenesti” a declansat un razboi murdar la adresa acestora si a libertatii de expresie in Romania. Contribuind la intretinerea confuziei dintre romi si romani, in ianuarie anul acesta, cu ocazia “Saptamanii Romaniei in cadrul Comisiei Europene si Consiliului UE”, MAE a aranjat un “concert de gala” desfasurat la Bruxelles. Concertul a fost sustinut, conform afisului si promovarii MAE de: Elvis the Bear (Elvis Ursul), Mariana Bidon, Sile the Philosopher (Sile Filosofu), The Tornado Rose (Trandafir Vijelie) si Leo Cascarache ca “invitati speciali ai lui Damian Draghici si Fratii sai – Filarmonika Rromanes”. Cabinetul lui Ungureanu anunta la acea data: “Printre invitati se numara inalti oficiali comunitari,
ambasadori ai reprezentantelor permanente pe langa Uniunea Europeana si ai misiunilor diplomatice de la Bruxelles. Sunt asteptati peste 700 de invitati, printre care si directori de think-tank-uri, ONG-uri de prestigiu, reprezentanti ai mass-media internationale si showbusiness etc”. Cei 18 membri ai familiei muzicale a lui Draghici – un reprezentant valoros al culturii tiganesti universale – s-au deplasat la Bruxelles pe banii contribuabililor unde au defilat cu drapelul Romaniei alaturi de reprezentantii noilor state ale UE. Lista este mult mai lunga si priveste, inclusiv, distrugerea unei institutii de elita a Romaniei cum ar fi trebuit sa fie Ministerul de Externe, alterat prin promovarea incompetentei si a favoritismelor specifice unui sistem institutionalizat de coruptie. Nominalizarea sa pentru ocuparea pozitiei de sef al Serviciului de Informatii Externe a alarmat deja membrii onesti ai aparatului de securitate al Romaniei, ai comunitatii de informatii pro-atlantice. Ramane de vazut in ce masura Serviciul Secret Roman va sti sa-si gaseasca anti-corpii si antivirusii pentru ca Romania sa nu ajunga in scurt timp un cadavru pe masa de disectie a cooperativei anti-romanesti.
Numirea lui Ungureanu – un papagal la sefia Serviciului de Informatii Externe?
ESECUL COOPERATIVEI ANTIROMANESTI –
Crescatoria de papagali
Mihai Razvan Ungureanu este cea mai proasta alegere pentru sefia SIE din intreaga istorie a serviciului secret “specializat în domeniul informatiilor externe privind siguranta nationala si apararea României si a intereselor sale”. Provine din aceeasi crescatorie de papagali ca si Mihai Adrian Cioroianu – cooperativa Soros-Dilema-Colegiul Noua Europa.
Totusi, e jenant, pentru Romania!
In primul rand, la nivelul de suprafata, din considerente morale dar si politice. Unul dintre principiile pentru care se bat cu pumnul in piept partidele momentului, aceleasi care il aclama azi pe Ungureanu – PD, PNL, UDMR – este legat de sustinerea Legii lustratiei.
Mihai Razvan Ungureanu este lustrabil: facea parte din pepiniera partidului comunist si, fara indoiala, chiar daca nu ar fi existat revolutia din decembrie 1989 el s-ar fi aflat tot in structurile puterii. A fost membru suplean al CC al UTC. Se lauda colegilor de clasa dupa o manifestare de la Bucuresti ca nu isi va mai spala mana sa dreapta, pe care a strans-o “Tovarasul Nicolae Ceausescu, Secretarul General al Partidului nostru”. In timpul evenimentelor de la Iasi, din 14 decembrie 1989, monitoriza studentii care aruncau manifeste in incercarea declansarii unei revolte in camine. De altfel, Ungureanu, care, dupa ce a fost instalat la MAE prin concursul lui Andrei Plesu de la Trustul media al Rompetrol se visa viitorul presedinte al Romaniei, era poreclit “mini-Ceausescu” in  centrala Ministerului Afacerilor Externe. Aroganta era si este o alta caracteristica a personajului cu care o sa trebuiasca sa se confrunte spionii Romaniei. La prima sa intalnire cu toti ambasadorii straini din Romania a intarziat o ora, fara sa-si mai ceara scuze la aparitie. Diplomatii occidentali de la Bucuresti au sarbatorit momentul cand Ungureanu a fost silit sa demisioneze.
Necula-Ungureanu-Feruta
Apoi, in profunzime, Mihai Razvan Ungureanu, fost membru al conducerii Fundatiei Soros  in Romania, bursier al magnatului rus Marc Rich – considerat cel mai mare infractor al  spatiului ex si post sovietic – si membru al “board”-ului Colegiului Noua Europa al lui Andrei Plesu, a dovedit in toate activitatile sale in vreo pozitie de stat o aplecare adanca pentru actiuni impotriva intereselor nationale romanesti. “Actualul ministru de externe a supravietuit cu bine regimului PSD”, scria Evenimentul Zilei in februarie anul trecut “Ungureanu e foarte popular in Iasi. Sustinerea tezei de doctorat, din martie 2004, a fost o adevarata intalnire mondena in aula Universitatii Alexandru Ioan Cuza. In cuvantul sau,
actualul ministru de externe i-a multumit lui Mihai Vlasov, tatal celebrelor fotomodele si un controversat avocat, precum si lui Dinu Patriciu, sponsorul sau stiintific”, mai scria EvZ.
Ungureanu-Necula-Feruta
Nu in ultimul rand, Ungureanu nu este indicat din punct de vedere al protectiei informative a secretelor de stat, pentru simplul motiv ca este santajabil si are anumite slabiciuni nenaturale. Surse apropiate serviciilor secrete romanesti ca si din zona diplomatiei au  confirmat relatiile preferentiale ale fostului ministru cu anumite personaje masculine din apropierea sa. Astfel, este cunoscut faptul ca, in perioada in care era ministru de Externe, fostul sau ofiter SPP, Marius Necula, a fost eliberat din functie de Serviciul de Protectie si Paza, fiind transformat apoi in aghiotantul sau personal si, ulterior, in cadru diplomatic. Un alt personaj nedezlipit de Ungureanu este Cornel Feruta, fostul sau sef de cabinet. Feruta a fost propus de fostul ministru pentru a prelua functia de ambasador la Misiunea  Permanenta a Romaniei pe langa organizatiile internationale de la Viena, dupa ce Ungureanu a anuntat ca isi reia postul de reprezentant special al Romaniei la Initiativa de
Cooperare Sud-Est Europeana (SECI), cu sediul tot la Viena.
Cu o nuanta grava de coruptie, notam si faptul ca, inainte de a parasi ministerul, Ungureanu a initiat o Hotarare de Guvern prin care (si-)a dublat salariul postului de la SECI. In urma modificarii, detinatorul acestui post urma sa incaseze lunar aproape 8.000 de euro, din care 5.280 reprezinta salariul, iar restul, sporuri si diurne. In acelasi registru se inscrie si propunerea sa de numirea a lui Lucian Leustean (adus tot de el in minister,din pepiniera de la Iasi, numit secretar de stat si transformat apoi in functionar public,secretar general al MAE, pentru a nu putea fi indepartat ulterior din Minister), in pozitia activa de ambasador la Bratislava, la doi pasi de Viena.
Leustean s-a remarcat in diplomatie prin modul in care a facut Romania de ras in cazul  hotiei practicate asupra Fundatiei Gojdu. Pe vremea cand era secretarul de stat la MAE, Lucian Leustean si-a facut un nume in spatiul public romanesc  afirmand ca in cazul  negocierilor asupra chestiunii Gojdu, Romania se gaseste fata de Ungaria in situatia Liechtensteinului fata de Brazilia in cazul unui meci de fotbal. Lucian Leustean si-a bazat pozitia de renuntare diplomatica pe punctul de vedere al Budapestei conform caruia nu mai este valabila Conventia din 1937 (prin care Ungaria se obliga sa restituie integral bunurile Fundatiei Gojdu de la Sibiu). Pozitia lui Lucian Leustean era contrazisa insa  inclusiv de profesionistii din MAE, autori ai studiului oficial intitulat “Fundamentele juridice ale obligatiei statului ungar de restituire a bunurilor Fundatiei Gojdu aflate pe teritoriul  Ungariei”.
Problema majora a lui Ungureanu este legata tocmai de aceasta inclinatie a sa pentru tradarea intereselor nationale ale Romaniei. In ciuda unei prese aservite ideologic filonului  anti-national sau cumparate masiv pur si simplu – prin care si-a construit atent o imagine de guruletz al diplomatiei – in realitate, orice diplomat serios din MAE sau cadru al serviciilor secrete romanesti va cadea de acord ca mandatul de ministru de Externe al lui Mihai Razvan Ungureanu a consemnat un lung sir de esecuri prin care au fost mascate  caderile Romaniei.
Ironic, demisia sa a fost fortata la inceputul anului acesta de presa dupa ce aceasta  primise informatii despre lapsusurile sale legate de doi cetateni roamni in Irak chiar de la serviciul pe care se presupune ca il va conduce acum: SIE.

Relatia lui Ungureanu cu presa care prefera sa-si pastreze independenta a produs interventii de-a dreptul dictatoriale din partea ministrului si a ministerului. Din cauza lui Ungureanu, care a blocat prin interveniitle serviciilor secrete un site-pamflet al adresa sa si a solicitat datele  persoanale ale autorilor, Romania a fost condamnata international in ultimele Rapoarte al  libertatii presei elaborat de Reporters sans Frontiers, International Federation of Journalists si South East Europe Media Organizations.
Actiunile sale in contra statului roman ar fi trebuit sa intre in atentia organelor de aparare a tarii in urma unei eventuale aplicari a Legii asumarii responsabilitatii ministeriale sau a Codului Penal.
Pe scurt, acestea sunt:
Romanii din jurul granitelor – abandonati. In ciuda declaratiilor pompoase de la inceputul mandatului privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si din jurul granitelor, MAE a tinut contactul doar cu gastile care servesc interese anti-romanesti, prin intermediul unor corupti  cu legaturi in SIE. Coordonatorul Civic Media, Victor Roncea, a declarat ca s-a despartit  complet de Mihai Razvan Ungureanu, inca de la inceputul mandatului sau, dupa ce acesta  i-a propus sa ocupe pozitia de secretar de stat in MAE pentru a conduce Departamentul  pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Conditia lui Roncea a fost ca acesta sa  reformeze complet Departamentul dupa un audit independent urmat de demiterea cadrelor
cu legaturi coruptibile in zona serviciilor secrete si cu afaceri oneroase pe banii  contribuabililor si, apoi, angajarea prin concurs a unui alt personal profesionist. Ungureanu a refuzat aceasta intiativa, in prezent Departamentul continuand o politica cel putin defectuasa pentru romanii din jurul granitelor si cei de pretutindeni. Aceasta a constituit dovada ca Ungureanu, in ciuda mastii sale pro-occidentale, era si este subordonat grupului din SIE care a blocat constant o politica nationala pe spatiul rasaritean romanesc, Basarabia si Bucovina, preferand sa sustina – prin inactiune sau chiar operatiuni  favorabile – politica Rusiei in zona. Ulterior, PNL, printr-un apropiat al primului ministru Calin Popescu Tariceanu, i-a oferit lui Roncea o alta pozitie de secretar de stat legata de  relatiile cu Moldova, care implica insa inlaturarea unui profesionist al SIE, Roncea refuzand sa intre intr-un astfel de joc murdar.
Cedarea Mostenirii Gojdu Ungariei.
Ungureanu-Somogony
Prin Acordul din octombrie 2005 dintre guvernele Romaniei si Ungariei, conceput de Ungureanu si plasat pe sub mana la semnat in cadrul primei reuniuni guvernamentale Bucuresti-Budapesta, o parte din averea Fundatiei private Gojdu ramase in Ungaria a fost  trasferata ilegal statului ungar, in ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane, executoare testamentara, care a cerut respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu. “Acest ministru de Externe nu pare roman”, avea sa afirme profesorul Raul Sorban, detinator al titlului de Drept intre Popoare de la Yad Vashem si aparator al Fundatiei Gojdu.
Minciuna ministeriala de la Moscova. In cadrul unei vizite intreprinse in 2006 in Federatia Rusa a sustinut ca a transmis Patriarhului Alexei un mesaj din partea Patriarhului Teoctist – afirmatie respinsa imediat de Biserica Ortodoxa Romana. Patriarhia Romana s-a aratat ultragiata de o asemenea intruziune abuziva si mincinoasa in afacerile externe ale Bisericii, intr-un moment in care relatiile dintre cele doua Biserici erau la fel de incordate ca intodeauna, din cauza pretentiilor Bisericii Ruse asupra Basarabiei.
Austro – Ungureanu. “Romania ca si un nou land federal (al Austriei)” a titrat cotidianul  austriac Die Presse pe 4 martie 2006 un interviu cu ministrul Mihai Razvan Ungureanu, care a declarat “Austria este azi cel mai important investitor strain din Romania. Trebuie sa  priviti Romania aproape ca si un nou land federal”. In acelasi registru se inscrie si o  intalnire misterioasa avuta cu seful Bundes Nachrichten Dienst (BND), la prima sa vizita in  Germania, in calitate de ministru de Externe, informatie pe care a incercat sa o blocheze de la publicare in presa romana.
Marea Neagra si diplomatia schioapa. In ciuda anunturilor entuziaste privind realizarea  cooperarii la Marea Neagra si a milioanelor de euro cheltuite, diplomatia condusa de Ungureanu a incasat esec peste esec in zona. Desi Romania a detinut presedintie OCEMN, nu a reusit sa puna pe agenda organizatiei nici un proiect. Dupa ce Rusia a  preluat presedintia, Moscova a concretizat teme care fusesera propuse si refuzate de  catre MAE de la Bucuresti: o retea energetica, o autostrada in jurul Marii Negre, si  reluarea legaturilor maritime intre porturile Marii Negre, act neglijat de Romania inclusiv pe relatia Constanta-Istanbul.
Pierderea relatiilor cordiale cu Vaticanul. Romania s-a indreptat catre un conflict diplomatic cu Vaticanul dupa ce intr-un document adresat Guvernului, ministrul Ungureanu recomanda masuri de publicitate pentru a-l pacali pe Suvernul Pontif in privinta afacerii din  jurul Catedralei Sf Iosif. Biserica Catolica a protestat oficial la Guvern si Presedintia Romaniei fata de aceasta atitudine.
Ungureanu si limba romana. In mai 2006, Ungureanu a declarat ca cetatenii de peste Prut vorbesc “o varianta a limbii romane”, un fel de “light Romanian” (“romana usoara”). Critica unor ziaristi fata de aceasta exprimare care intarea teza “limbii moldovenesti” a declansat un razboi murdar la adresa acestora si a libertatii de expresie in Romania.
Contribuind la intretinerea confuziei dintre romi si romani, in ianuarie anul acesta, cu  ocazia “Saptamanii Romaniei in cadrul Comisiei Europene si Consiliului UE”, MAE a aranjat un “concert de gala” desfasurat la Bruxelles. Concertul a fost sustinut, conform afisului si promovarii MAE de: Elvis the Bear (Elvis Ursul), Mariana Bidon, Sile the Philosopher (Sile Filosofu), The Tornado Rose (Trandafir Vijelie) si Leo Cascarache ca “invitati speciali ai lui Damian Draghici si Fratii sai – Filarmonika Rromanes”. Cabinetul lui  Ungureanu anunta la acea data: “Printre invitati se numara inalti oficiali comunitari, ambasadori ai reprezentantelor permanente pe langa Uniunea Europeana si ai misiunilor diplomatice de la Bruxelles. Sunt asteptati peste 700 de invitati, printre care si directori de  think-tank-uri, ONG-uri de prestigiu, reprezentanti ai mass-media internationale si showbusiness etc”. Cei 18 membri ai familiei muzicale a lui Draghici – un reprezentant valoros al
culturii tiganesti universale – s-au deplasat la Bruxelles pe banii contribuabililor unde au defilat cu drapelul Romaniei alaturi de reprezentantii noilor state ale UE.
Gojdu se rasuceste in mormant
Lista actiunilor anti-Romania este mult mai lunga si priveste inclusiv distrugerea unei  institutii de elita a tarii cum ar fi trebuit sa fie Ministerul de Externe, alterat prin promovarea  incompetentei si a favoritismelor specifice unui sistem institutionalizat de coruptie.
Nominalizarea sa pentru ocuparea pozitiei de sef al Serviciului de Informatii Externe a alarmat deja membrii onesti ai aparatului de securitate al Romaniei, ai comunitatii de informatii pro-atlantice. Ramane de vazut in ce masura Serviciul Secret Roman va sti sa-si  gaseasca anti-corpii si anti-virusii pentru ca Romania sa nu ajunga in scurt timp un  cadavru pe masa de disectie a cooperativei anti-romanesti.
Khazarii de ieri, Evreii de azi – Un popor misterios Dupa “Dosare secrete” privind razboiul nevazut al evreilor sionisti cu românii  O stranie poveste a fost mereu lansata de-a lungul timpului de catre evrei, relativ la  închipuita lor existenta milenara pe teritoriul României, revendicând astfel un drept natural.
O astfel de teorie, care sustine colonizarea Daciei de catre imperiul roman cu populatie evreiasca stramutata din Iudeea, a fost relansata în anul 2002 de catre Tesu Solomovici în lucrarea România Iudaica, lucrare sub forma a doua volume uriase publicate pe banii Ministerului Culturii din România, deci pe banii contribuabililor români. De aici decurge ideea ca evreii au o existenta naturala în România dinainte înca de nasterea poporului român. Ei bine, de aici mai este doar un pas pâna la a spune ca drepturile lor asupra teritoriului României sunt mai vechi decât ale noastre. Astfel, am ajuns sa ne învatam istoria de la straini. Ungurii (hunii) ne spun ca nu ne-au gasit aici când s-au asezat în Transilvania si în Câmpia Panoniei, iar evreii ne spun ca nici nu ne nascusem când ei erau stapâni în Dacia ca cetateni romani.
Ceva adevar exista in aceste afirmatii, stiind ca, – de exemplu, Triburile judaice ale Khazarilor au patruns prin secolele 8-9 pe teritoriul de azi al Romaniei, intinzandu-si Imperiul si aici, – insa povestea reala a fost extrem de mult exagerata de catre partizanii Sionismului. Va vom explica in detaliu cum stau lucrurile…
Teoria ascendentei evreiesti asupra românilor în teritoriilor dacilor (Dacia Traiana sau  România Mare de mai târziu) a fost lansata într-o serie de studii ale autorilor evrei înca de la jumatatea secolului al 19-lea si prima jumatate a secolului 20, pentru ca sa revina în  forta la începutul mileniului 3, de data aceasta pe banii românilor si fara nici o reactie din partea istoricilor români. Cu totul alta a fost situatia acum 90 de ani, când Nicolae Iorga îsi prezenta în sedinta Academiei Române lucrarea Istoria Evreilor în Tarile noastre, dând replica necesara unor autori precum Johan Kaspar Bluntschli sau Bernard Stambler.
Bluntschli afirmase la 1879, în lucrarea Statul român si situatia juridica a Evreilor în România ca: “Fara îndoiala ca un numar mare de familii israelite au venit în provincia dunareana Dacia, înca sub domnia vechilor împarati romani. Aceste familii vechi israelite  s-au conservat aici si sunt cel putin tot asa de vechi pamântene ca si natiunea româna…
Ele formeaza si sâmburele populatiei evreiesti de astazi din România”. Astfel de  fundamentari fara nici un probatoriu decât imaginatia autorilor evrei s-au dorit lucrari de “rigurozitate stiintifica” ce se publicau la momentele când evreii încercau sa-si consolideze  pozitia socio-economica din România, ci nu de dragul adevarului stiintific. “Provincia  dunareana Dacia”, despre care scria Bluntschli, era totusi Dacia Traiana, iar împaratul Traian, asa cum s-a vazut mai sus, nu i-a agreat deloc pe evrei în calitate de “colonisti”,  punând armata chiar sa îi extermine (cazul insulei Cipru). Scrierea lui Bluntschli a fost, însa, una politica, pusa în slujba evreilor din România, deoarece afirma, în chiar anul  1879, ca familiile evreiesti sunt “cel putin tot asa de vechi pamântene ca natiunea româna”, adica aparea chiar în vremea când evreii, navalitori peste români, revendicau “împamântenirea” de la tânarul stat român. (A se vedea capitolul urmator: Razboiul
Aliantei Israelitilor cu Românii) Nicolae Iorga, dupa ce enumera toate documentele în care este mentionata prezenta unor evrei pe teritoriul Tarii Românesti si al Moldovei, raspunzând de fapt lucrarii L’histoire des Israelites roumains et le droit d’intervention (Paris 1913) a evreului Bernard Stambler, formuleaza urmatoarea concluzie: “Astfel am ajuns la [anul] 1600 fara a gasi mentiunea unui element evreiesc asezat în partile noastre”.
Adevarul despre aparitia evreilor pe pamânturile românilor a fost totusi scris de adevaratii cercetatori, multi dintre ei chiar evrei. Este vorba despre autorii istoriei “Imperiului Khazar”, numit si “Regatul Evreiesc”, sau cele “Noua Tarâmuri” ale khazarilor – popor barbar raspândit în Caucaz, pe Volga si pe Don, convertit la mozaism în anul 740, integrat mai apoi ca “evreu” în Ucraina si Polonia, dupa care împins cu ura de catre aceste gazde spre românii din Moldova, ulterior anului 1600. În limba româna a fost publicata traducerea remarcabilului studiu al lui Arthur Koestler, Al treisprezecelea trib, Khazarii (în 1987 la Roma, de catre editura Nagard, anagramare a numelui Dragan, al finantatorului Iosif Constantin Dragan). Click aici pentru a descarca versiunea în limba engleza (format PDF, 984 KB).
O lista foarte mare de studii israeliene (în limba ebraica), dar si din întreaga lume, folosite ca surse de catre evreul Koestler, conduc la o concluzie cutremuratoare: cetatenii actualului stat Israel nu au nici o legatura genetica si rasiala cu evreii de acum doua mii de ani (semiti), autori ai textelor biblice, desi au complotat si revendicat teritoriul Palestinei pentru a înfiinta Israelul, în baza dreptului lor natural asupra vechiului lor stat. Acesti israelieni îsi trag originea din salbaticii khazari (numiti si askenazi), bautorii de sânge uman, popor fara cultura scrisa, care împreuna cu rudele lor aliate, hunii, au îngrozit doua continente acum 1.000 de ani, prin sadism si placerea de a ucide.
Unul dintre pionierii cercetarilor privind obârsia khazara a evreimii de astazi este Abraham N. Poliak, profesor de istorie medievala a evreilor la Universitatea din Tel Aviv, subminând astfel legenda “poporului ales”, afirma A. Koestler, prin cele doua studii ale sale în limba ebraica: Convertirea khazarilor la iudaism (1941 editura Zion, Ierusalim) si Khazaria – istorja unui regat evreiesti în Europa (1951 editura Mossad Bialik, Tel Aviv). În introducerea lucrarii sale, A. Poliak scrie ca “Realitatile impun un nou mod de abordare, atât a problemei relatiilor dintre evreimea khazara si celelalte colectivitati evreiesti, cât si a întrebarii cât de departe putem merge în considerarea acestei evreimi khazare drept nucleu al marii comunitati evreiesti din Europa orientala [cu principal debuseu România -n.n.]. Descendentii acesteia – cei care au ramas pe loc, cei care au emigrat în Statele Unite si în alte tari, precum si cei care s-au dus în Israel – formeaza astazi marea
majoritate a evreimii mondiale.” La rândul sau Koestler adauga: “Marea majoritate a evreilor care au supravietuit în lumea contemporana sunt de origine est-europeana, si deci, probabil, mai ales khazara…, stramosii lor veneau nu de pe malurile Iordanului, ci de pe ale Volgai, nu din Canaan, ci din Caucaz. Deci din punct de vedere genetic, ei se înrudesc mai de aproape cu triburile hunilor, ungurilor si maghiarilor decât cu semintiile lui Abraham, Isaac si Iacob.”
Înainte de a arata pe scurt istoria acestor barbari travestiti în popor biblic, khazarii, vom  arata temerile autorilor evrei, privind propriile lor dezvaluiri, acelea ca “evreii nu sunt evrei”.
“Sunt constient de primejdia ca lucrarea mea sa fie interpretata – scrie A. Koestler, de  origine evreu khazar – ca o negare a dreptului la existenta a statului Israel. Dar acest drept  nu se bazeaza pe originile ipotetice ale poporului evreu si nici pe legamântul mitologic al lui Abraham (si al lui Iacob) cu Dumnezeu; el se întemeiaza pe dreptul international, adica pe hotarârea luata de Natiunile Unite în 1947?. Îl întelegem pe Koestler, ca trebuie sa se apere în fata conationalilor sai, dar noi trebuie sa ne amintim ca hotarârea luata de  Natiunile Unite se bazeaza pe santajul baronului bancher evreu Rothschild asupra Marii Britanii, ca “evreii sa îsi primeasca patria înapoi”, adica pamânturile Palestinei.
Neexistând, însa, nici o justificare a prezentei actualei rase de evrei (khazari) pe teritoriul  de astazi al Israelului, Koestler insista cu justificari fabricate la întâmplare si noroc:
“Oricare ar fi originile rasiale ale cetatenilor Israelului [adica cele khazare – n.n.] si oricare  ar fi iluziile nutrite de ei în aceasta privinta [ca ar fi urmasi ai poporului biblic – n.n.], statul lor exista de jure si de facto [?]… împartirea Palestinei a fost rezultatul unui secol de  imigratie pasnica si eforturi de pionierat ale evreilor, ceea ce ofera justificarea etica pentru existenta legala a statului Israel. Daca cromozomii populatiei sale contine gene de origine khazara… e un lucru irelevant si nu poate afecta dreptul Israelului la existenta”. Noi credem ca dimpotriva, nu numai ca NU justifica dreptul la existenta moderna a unui stat  evreu, dar astfel de studii, cu reala baza stiintifica, darâma chiar si orice pretentie (a la Tesu Solomovici) de ascendenta a evreilor de azi asupra teritoriilor românesti.
“Paradoxul” descoperit de aceste cercetari stiintifice, este acela ca nu urmasii vechilor  evrei semiti (ai celor 12 triburi biblice) sunt cei pe care astazi, sub identitate evreiasca, îi regasim ca cei mai mari conspiratori la adresa tuturor celorlalte popoare, ci un popor asiatic razboinic, violent si rapace, înrudit cu hunii (si, într-o mai mica masura, chiar cu turcii), anume khazarii sau askenazii, care în anul 740 dupa Hristos au trecut la religia  evreiasca, mozaismul, deoarece le satisfacea instinctele primitive, criminale si de jaf.
Evreii khazari sau askenazi, turcomani din stepele Asiei, sunt astazi proprietarii marilor  afaceri din întreaga lume, a marilor finante, ei conduc organismele mondialiste si oligarhice ale lumii occidentale, sub identitate evreiasca.
La apogeul puterii lor medievale, khazarii aveau sub control circa treizeci de natiuni si triburi diferite, stabilite pe teritorii întinse între Muntii Caucaz, Marea Aral, Muntii Ural si stepele ucrainene. Îi aveau supusi pe bulgari, burtasi, ghuzi, maghiari, coloniile gotice si grecesti din Crimeea, triburile slave de la nord-vest, iar armatele khazare faceau expeditii de jaf în Gruzia, în Armenia si în Califatul Arab. Pâna în secolul IX khazarii nu aveau rivali în regiunile de la nord de Marea Neagra si Marea Caspica (denumita în epoca Marea Khazara), fiind stapânii supremi vreme de peste un secol si jumatate si astupând poarta Uralo-Caspica de trecere din Asia în Europa. Un cronicar arab îi descrie ca având fetele albe, cu parul mai ales rosu, fluturându-le în vânt, iar trupurile le erau marunte si firea  rece. În schimb, o cronica georgiana îi identifica pe khazari cu armatele lui Gog si Magog, salbatici, cu fete hidoase si deprinderi de fiare salbatice, “care beau sânge de om”. Privitor  la semnificatia denumirii de “khazar”, cercetatorii amintesc despre unele presupuse  derivate moderne ale cuvântului: cuvântul rusesc “cazac”; cuvântul maghiar “huzar” (ambele desemnând un calaret cu înfatisare razboinica); sau cuvântul german “ketzer”, însemnând eretic, adica evreu. (Nu trebuie facuta totusi confuzia etnica între khazari si cazaci, chiar daca este posibila o apropiere istorica între acestia.)
Cronica lui Priscus afirma aparitia khazarilor pe scena europeana pe la mijlocul secolului al V-lea ca popor dominat de huni. Totodata, împreuna cu maghiarii si alte triburi, khazariipot fi socotiti un vlastar târziu al hoardei hune a lui Atila. Khazarii s-au aflat, într-adevar, sub tutela hunilor, apoi sub cea a turcilor. Dupa declinul turcilor la mijlocul veacului al VIIlea le-a venit lor rândul sa stapâneasca “Regatul de miazanoapte”, cum îl numeau persanii si bizantinii.
La anul 627 Statul Persan a fost definitiv învins de catre împaratul bizantin Heracliu, aflat în alianta cu hoarda khazarilor condusa de regele lor, Ziebel, care a contribuit la campanie cu peste 40.000 de calareti. Pentru a obtine aceasta alianta, fiica împaratului Heracliu, Evdochia, i-a fost fagaduita de sotie regelui khazar.
Un nou triunghi al puterii se nascuse în Asia: Califatul Arab (de religie islamica sau  mahomedana), Imperiul Roman de Rasarit (sau Bizantin, de religie crestin-ortodoxa) si Regatul Khazar (care era în cautarea unei identitati religioase personale), în primii  douazeci de ani de la fuga profetului Mahomed la Medina în anul 622, musulmanii arabi izbutisera deja sa cucereasca Persia, Siria, Mesopotamia, Egiptul si sa încercuiasca  centrul Imperiului Roman de Rasarit (Turcia de astazi). Pentru înconjurarea Imperiului Bizantin, Caucazul khazar reprezenta însa o piedica. Ca urmare a avut loc serie de batalii interminabile între arabi si khazari, din care victoriosi ieseau de regula khazarii care, la un moment dat, în anul 730 au cotropit Gruzia si Armenia si au înaintat pâna dincolo de  jumatatea drumului spre Damasc, capitala Califatului Arab. O armata musulmana proaspat ridicata a stavilit însa hoarda khazara si a alungat-o înapoi, peste munti, spre casa.
Decizia khazarilor de a se converti la religia evreiasca, mozaismul, a avut un caracter  politic, scopul principal fiind acela al unei identitati religioase diferite de cea a romanilor crestini si a arabilor musulmani, principalii lor concurenti, carora le era astfel stopata  capacitatea de asimilare cultuala si apoi culturala. În alta ordine de idei, mozaismul, promitând adeptilor sai stapânirea tuturor popoarelor lumii, convenea de minune unui neam razboinic si sângeros precum khazarii. O cronica araba nota: “Regele khazarilor se  facuse evreu înca sub Califatul lui Harun al Rasid (anii 786-809)”. Aproape concomitent cu  convertirea lor, khazarii au adoptat si alfabetul ebraic.
Peste 300 de ani însa, statul khazar a început sa decada, decaderea sa fiind marcata de  repetatele izbucniri ale unui sionism mesianic, cu falsi mesia, precum David El-Roy, eroul  unui roman de Benjamin Disraeli, ce au condus campanii donchihotesti pentru “recucerirea  Ierusalimului”. În anul 1141 un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda Halevi, în celebra sa  carte, KUZARII, sustinea ideea ca “natiunea evreiasca” este singurul mediator între Dumnezeu si restul omenirii, dar ca la sfârsitul istoriei toate popoarele vor fi supuse  iudaismului.
Aparitia vikingilor rhusi (stramosii rusilor) pe scena istoriei a cauzat decaderea finala a  khazarilor. Rhusii efectuau campanii violente de prada, ceea ce i-a obligat pe khazari sa  se apropie mai mult de supusii lor maghiari, pe care i-au asezat strategic peste malul apusean al Donului, ca tampon la navalirile rhusilor. Schema a functionat vreme de aproape un secol, timp în care relatiile dintre maghiari si khazari s-au strâns tot mai mult, culminând cu doua evenimente ce au influentat profund natiunea maghiara. A fost înfiintata prima dinastie maghiara, khazarii instalându-l ca rege pe Arpad, peste cele 7 hoarde maghiare, iar mai multe triburi khazare s-au contopit cu maghiarii, modificând astfel caracterul etnic al acestora. Pentru ca s-au dovedit “mai vrednici în razboaie” maghiarii le-au încredintat conducerea militara a statului lor celor trei triburi khazare care s-au unit cu ei. Pâna la mijlocul secolului X, în Ungaria se vorbeau atât maghiara, cât si khazara, ceea ce face ca în maghiara de astazi sa existe peste 200 de cuvinte de origine  khazara.
Rhusii au reusit în cele din urma sa distruga regatul khazar la sfârsitul secolului al X-lea, pentru ca apoi, la mijlocul secolului al XIII-lea, khazarii sa cada victime ale marii invazii mongole declansate de Ginghis Han. Hoarda de Aur a acestuia si-a stabilit centrul  imperiului chiar pe teritoriul khazar. “Dar înainte si dupa ridicarea mongolilor, khazarii au trimis multe lastare si ramificatii în tarile slave nesubjugate, în cele din urma contribuind la faurirea marilor centre evreiesti din Europa rasariteana” (S.W. Baron, A social and Religious History of Jews). Într-adevar, disparitia natiunii khazare din habitatul sau istoric este concomitenta cu aparitia celor mai mari concentrari de evrei dinspre nord.
Exodul evreilor khazari spre Tarile Românesti sau spre centrul Europei a fost precedat de întemeierea coloniilor si asezarilor khazare în diferite parti ale Ucrainei si Rusiei meridionale. Astfel, la Kiev a continuat sa existe o mare comunitate evreiasca si dupa cucerirea orasului de la khazari de catre neamul rhus. De aceea, în Ucraina si Polonia sunt numeroase toponime derivate de la “khazar” sau “jid” (evreu): Jidovo, Kozarzewek, Kozara, Kozarzow, Jidovska Voia, Zydaticze etc.
O situatie mai speciala au avut evreii khazari din Ungaria. Ultima rezistenta khazara în Ungaria a avut loc în secolul X, când sfântul Stefan a îmbratisat credinta romano-catolica si l-a învins pe khazarul Gyula, razvratit si “trufas în credinta lui, care nu voia în ruptul  capului sa se crestineze”. În anul 1222 regele maghiar Andras II a emis, la presiunea supusilor sai, “Bula de aur”, prin care evreilor li se interzicea sa fie sefi, perceptori sau controlori ai monopolului regal al sarii, ceea ce înseamna ca pâna la emiterea edictului, evreii din Ungaria detineau aceste importante pozitii, fapt confirmat si de pozitia de custode al veniturilor curtii regale, detinuta de contele Teka, evreu khazar.
Prin urmare, exodul evreilor khazari a facut ca, practic, Tarile Românesti (mai ales Moldova) sa se afle dupa secolul al XIII-lea înconjurate de catre o populatie evreiasca nestatornica, asezata vremelnic în Rusia, Polonia, Ucraina si Ungaria. Focarul propriu-zis  al evreimii rasaritene a fost însa Polonia, aici nascându-se idisul, limbajul popular al evreilor pâna la al II-lea Razboi mondial (înca vorbit în S.U.A. si Rusia), amalgam de ebraica, germana medio-rasariteana si elemente slavone. Explicatia consta în faptul ca,  din punct de vedere cultural si social, în Polonia medievala elementul dominant l-au constituit germanii, populatie imigranta superioara evreilor khazari si mai influenta din punct de vedere economic si intelectual.
În concluziile sale, A. Koestler (autor evreu khazar) afirma ca, din punct de vedere etnic, triburile semite de pe malurile Iordanului (“adevaratii evrei”) sunt total deosebite de triburile turco-khazare de pe Volga (care formeaza evreimea de astazi), “Dar în acelasi timp religia lor exclusivista genereaza tendinta de a se strânge laolalta si de a refuza contactele cu exteriorul, de a-si stabili propriile comunitati cu propriile lor lacasuri de rugaciune, cu scolile lor, cu cartierele lor de locuit si cu ghetourile (initial impuse de ei însisi, nu din afara) în orice oras sau tara în care se stabileau… Religia mozaica – spre deosebire de crestinism, budism sau mahomedanism – implica apartenenta la o natiune istorica, la o rasa aleasa. Toate sarbatorile [religioase] evreiesti comemoreaza evenimente din istoria lor nationala: exodul din Egipt, revolta maccabeilor, moartea asupritorului Haman, distrugerea Templului. Vechiul Testament este mai întâi si întâi naratiunea istoriei unei natiuni…, crezul ei este mai degraba tribal decât universal. Toate rugaciunile si toate riturile practicate proclama apartenenta la o rasa straveche, ceea ce în mod automat îl separa pe evreu de trecutul rasial si istoric al poporului în sânul caruia traieste. Credinta mozaica, asa cum dovedesc doua mii de ani de istorie tragica, determina auto-segregatia pe plan national si social. Ea îl izoleaza pe evreu si îndeamna la izolarea lui de catre ceilalti. Ea creeaza în mod automat ghetourile fizice si culturale. Ea îi transforma pe evreii din diaspora într-o pseudo-natiune…; aceasta pseudo-natiune este vag unita printr-un sistem de credinte traditionale întemeiate pe premise rasiale si istorice…” A. Koestler evita sa spuna direct adevarul: “pseudo-natiunea” evreiasca s-a constituit într-o retea mondiala oligarhica cu scopul precis conturat de a controla si stapâni întreaga omenire.
Pâna la anul 1600, Nicolae Iorga nu gasise nici o mentiune de element evreiesc asezat durabil “în partile noastre”, iar cea mai mare parte a evreilor care s-au stabilit în Tarile Române, cu precadere în Moldova, provin din evreii khazari, veniti dinspre Polonia si Rusia. Aparitia primilor evrei în Moldova se leaga de rascoala de dezrobire economica a cazacilor poloni din anul 1648. Latifundiarii polonezi si lituanienii cedasera treptat evreilor khazari întreaga activitate de administratori si încasatori de impozite, acestia devenind  astfel exponentii exploatarii celei mai nemiloase. Rascoala cazacilor a aruncat însa în Moldova o mare parte dintre exploatatorii evrei, ca arendasi si camatari, cum a aflat-o, la Iasi, un calator sirian (Paul din Alep) din gura unuia dintre fugarii evrei, Iancal, scapat de masacrul declansat de cazaci.

documentare

http://www.scribd.com/doc/81238586/Mini-Ceausescu

 

Maddie Ancuta