Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: campanie umanitara

Romani in lume

Prima povestea a Supravietuitorilor are un final fericit.

Published by:

ajutor umanitarBuna ziua!
O poveste impresionanta si o actiune la fel de impresionanta si utila a avut loc in ultimele  zile ale lui septembrie 2012
Povestea Elenei Adina Naftanaila in varsta de 15 ani a inceput sa se faca cunoscuta in urma cu 10 zile.

Durerea Elenei si a familiei ei a ajuns si la minunatii prieteni Romani care traiesc in Anglia.

Pe ei i-a impresionat cel mai mult  (echipa radiocatch22 London) care a preluat si prezentat cazul Elenei  Naftanaila.

Asociatia” Salvand un suflet, Salvam viitorul” din Campulung Arges, reprezentata de Mihaela Toma, a facut toate demersurile posibile pentru ca Elena sa aiba un ajutor  care sa o ajute sa treaca mai usor peste impedimentele datorate bolilor ei  ( tatrapareza spastica, epilepsie, retard psihic si lista nu se termina aici).

Intru-un final s-a reusit.

Datorita voua, a oamenilor cu suflet am reusit achizitionarea dispozitivului medical de care Elena avea nevoie urgent.

In data de 01.10.2012, am vizitat familia Naftanaila pentru a ii aduce caruciorul de care au nevoie.

Intalnirea  echipei din Asociatia “ Salvand un suflet.Salvam viitorul – Romania-2010″ si Familia Naftanaila a fost  emotionanta.

Oameni calzi si primitori impreuna cu fetita lor (unicul copil) Elena, ne-au asteptat cu lacrimi in ochi.

Am asezat-o pe Elena in scaunul special amenajat pentru boala ei si pe chipul ei de inger se citea fericirea asa cum o vede ea.

Plin de emotii si recunostinta, parintii Elenei nu isi mai gaseau cuvintele de multumire adresate  tuturor celor care ati donat banii de care avea nevoie pentru achizitionarea scaunului .

Elena din lumea ei si prin limbajul ei ii pupa pe toti si le multumeste tuturor..

Ii multumesc Bunului Dumnezeu pentru ca m-a ajutat sa va gasesc, va multumesc voua celor care ne-ati sprijinit, va multumesc in numele Familiei Naftanaila si fie ca astfel de actiuni sa fie cat mai multe pentru cati mai multi oameni loviti de soarta si oameni de pretutindeni cu suflet si posibilitati sa sprijine pe cei loviti de soarta

Cu respect,
Mihaela Toma

 

 

Prima povestea a Supravietuitorilor are un final fericit. Acum aproximativ o saptamana citeam pe un grup de romani din UK despre o fetita din judetul Arges care avea nevoie de ajutorul nostru. Elena (15 ani), un copil cu foarte multe probleme de sanatate avea nevoie sa un carut special adaptat problemelor ei de sanatate. Daca nu i se cumpara acest carut, in valoare de 400 de euro, Elena risca sa ramana paralizata. Coloana ei nu era sustinuta cum trebuie de carutul pe care il avea. Elena nu merge, nu vorbeste, nu se poate descurca singura. Ea este dependenta zi si noapte de parintii ei.

Timp de o saptamana am cerut ajutorul romanilor din diaspora. Pentru prima oara am inteles cat este de greu sa strangi bani pentru cineva care are nevoie. Alaturi de mine au fost oameni minunati, eu am fost doar un pion.

Timp de o sptamana am vorbit zilnic cu Mihaela Toma, presedintele organizatie “Salvand un suflet, putem salva viitorul”, ONG-ul care o are pe Elena in grija. Seara si dimineata. Ma intreba mereu daca eu cred ca se vor strange banii, daca fetita va primi carutul.

Am fost momente in care ma gandeam ca poate ca mi-am asumat o responsabilitate prea mare. Ma temeam ca poate nu vom reusi sa strangem in timp util cei 400 de euro.
Sambata trecuta mai aveam de strans 150 de euro si nu stiam cum sa ii mai conving pe cei din jur ca cel copil are nevoie de ajutorul nostru.

Tot sambata trecuta cineva a decis sa ne ajute cu diferenta de care aveam nevoie. Nu m-a surpins atat de mult gestul cat faptul ca acel om nu a cerut dovezi, garantii.
A vrut sa ajute. Si a ajutat.

O prima lectie din care am invatat ca este mai usor sa muncesti pentru 400 de euro decat sa incerci sa ii strangi pentru scopuri caritabile.

Oana Grigore

 

Ne bucuram ca actiunea noastra unita a adus  un zambet de fericire pe chipul Elenei si al parintilor acesteia dar si un real ajutor fizic.

Cazul Elenei nu este singular si o stim asta cu totii.

Copiii acestia ca si parintii lor au nevoie nu doar de ajutor financiar, au nevoie mai multe decat orice de: suport moral, empatie, incurajare, care ii poate ajuta sa treaca cu mai multa usurinta peste probleme.

Au nevoie de motivare si sprijin pentru intelegerea situatiei lor.

Nu este simplu, mai ales in Romania.

radio LondraAici in Londra (cel putin in cazurile pe care le cunosc iar acestea nu sunt cazuri atata de grave), o singura familie aflata in dificultate are sprijin din partea autoritatilor (primarie, scoli, politie, etc), medicilor, comunitatii, biserici, organizatiilor care ofera consiliere si sprijin moral. Primaria sustine financiar, medicul ajuta la rezolvarea problemelor de  natura fizica, comunitatea ajuta la integrarea acestora in societate ,alti ajuta la rezolvarea disfunctiilor emotionale.

In Romania acest sistem este aproape inexistent.

Evident ca sunt si oameni de suflet, care poate au trait o drama asemanatoare sau au cunoscut si atunci isi doresc sa ajute sau pur si simplu inteleg ca societatea trebuie sa fie atenta si la aceste situatii.

Problemele de genul asta nu se pot rezolva doar prin initiativa unei singure persoane.

Este o problema, nu doar personala ci  si a societatii.

De aici, din Londra vom continua sprijinirea oricarei initiative de acest gen.

Vom  continua sa informam, eventual o sa povestesc, asa cum am mai facut, despre sistemul britanic si ce se poate face si in Romania.

Eu va lansez o invitatie si oricine poate sa ma contacteze.

Dupa cum stiti, in urma cu mai putin o luna, in Londra au avut loc cele doua olimpiade. Ambele fiind impresionante.

Pentru mine si pentru lumea intreaga  sunt doua bune exemple de motivatie.

As dori ca prin intermediul dumneavoasta, a celor care  ne accesati  sa ne prezentati  cazuri ale copiilor cu diferite dizabilitati, dar care au  vise, dorinte.

Mihaela mi-a povestiti despre o fetita care foloseste  scaunul cu rotile dar este olimpica la matematica.

Copiii acestia au nevoie de sustinerea noastra, de motivare, de incredere.

Visele devin realitate daca crezi cu adevarat in tine si in ele.

Vreau sa-i descoperim, sa-i ajutam sa ajunga ce-si doresc.

Viata ne da in fiecare zi astfel de lectii.

Sufletul, inima, nu sufera de nici un fel de problema, chiar daca coprul sufera de diferite probleme.

campanie umanitaraChiar daca picioarele nu te ajuta, sufletul zboara.

Chiar daca mainile nu te ajuta, inima continua sa bata.

Fiecare din noi avem drept de viata, drept sa visam.

Doresc sa-i cunosteam  pe acesti copii, sa-i ajutam sa scrie, sa publice, sa devina profesori de matematica sau medici sau de ce nu un realizator de emisiuni radio 🙂

Eu ofer oricarui copil care isi doreste sa devina jurnalist  sprijin sa faca asta.

De fapt, ofer sprijin oricarui copil care o sa mi-l ceara.

Spun adesea ca Speranta este mai puternica decat Frica.

Sa lasam Speranta sa intre in sufletul fiecarui din noi.

Visele si sperantele nu au legatura cu faptul ca scriem dintr-un fotoliu sau un scaun cu rotile.

 

Va multumesc si eu in numele familiei Naftanaila.

Va multumesc tuturor  celor care au donat  bani pentru achizitionarea scaunului.

Oameni  pe care nu-i cunosc.

Gestul fiecaruia dintre noi conteaza.

Doar impreuna putem schimba viata noastra, a celor din jur.

 

Maddie Ancuta

 

 

 

 

 

 

Romani in lume

Campanie umanitara 3 iunie Londra pentru Rodica Miron-Lumina, Constanta

Published by:

campanie umanitaraCu ocazia Zilei de 1 IUNIE  Ziua Internationala a Copilului am lansat invitatia sa sarbatorim aceasta zi, impreuna cu altii romani din Londra asa cum milioane de parinti si copii o vor face peste tot in lumea asta.

In urma discutiilor avute, am luat decizia sa strangem ceva jucarii si materiale didactice pentru o gradinita sau o familie modesta din Romania.

Am primit o scrisoare.  Aceasta este despre familia alcatuita din mama Rodica Miron si cei 3 copii ai acesteia.

Redau scrisoare asa cum mi-a parvenit.

” Ma bucur sa vad deja reactii imediate, sa speram ca vor fi si altele.

Familia, adica doar mama, Rodica Miron si cei 3 copii(Leonard, Lacramioara si Alexandru) traiesc intr-o casa undeva intr-o zona, candva “industrial/agricola” numita Peninsula,din apropierea localitatii Lumina (intre Lumina si Navodari),, o casa cu o singura camera,  fara curent electric…
De tata nu se mai stie absolut nimic de el, de 3 ani de zile. Din cate am inteles de la mama, i-ar fi lasat balta pur si simplu…nu cunosc detalii.

Asa cum se poate vedea si din film, mama lor explica ca a avut un accident cauzat de scara unui tren… in urma acestui accident medicii i-au amputat degetele de la piciorul stang si am impresia ca si laba piciorului s-a “sudat” cumva
auirea de s-a prins stramb de nu poate pasii ca un om normal…Ideal ar fi, sa fie consultata de un medic specialist si probabil folosirea unei proteze…

Copiii sunt Leonard (7 ani), Lacramioara (9 ani) si Alexandru (12 ani)…Toti se duc la scoala, iar duminica se duc si la biserica…De aici s-a aflat de ei, prin intermediul preotului din sat care i-a rezentat unui amic, acesta din urma,
acum o luna, noua …mie si unui coleg de munca…
La prima prezenţă a noastră am fost dezamagiti profund, sa vedem ca nu aveau usa la intrare si ca in loc de usa foloseau o patura, ca pe jos prin casa era numai pamant si nu o podea, si multe altele…Insa ce ne-a impresionat, a fost bucuria, energia celor mici in contradictoriu cu fundalul si conditiile in care traiesc….

Ne-am mobilizat un pic, impreuna cu alti 3 colegi de munca si intr-o saptamana am pus o usa, am turnat o şapă si am dat in camera cu var…Chiar si dupa toate astea parca tot nu se cunoaste nimic si tocmai de aceea ne-am gandit sa implicam intr-un scop nobil si pe altii.

Cam atat nu stiu ce sa va mai zic…
Eu sper, cu ajutorul tuturor, cate putin de la fiecare, sa aducem pe linia de plutire acesta familie…”

Intre timp am mai primit niste informatii.

” De atunci nu s-a mai realizat mare lucru…atat ca preotul din Lumina impreuna cu un alt preot pe nume Axinte Cezar ii ajuta prin construirea in spatele casei cele vechi, a unei camere si unei bucatari… stadiul constructiei era undeva aproape de rosu (pereti si doar lemnaraia de la acoperis)… data fiind “criza” asta treburile merg destul de greu… Preferabil ar fi ceva ajutor fie financiar, fie in ceva materiale de constructii, pentru ca, pana la iarna, sa se poata muta cu totii in camera cea noua…

Cam atat … Eu nu pot decat sa va multumesc pentru interes si mult succes in campania pe care vreti sa o desfasurati“.

De comun acord cu cei care si-au confirmat venirea in Hyde Park, pentru a sarbatorii ziua copilului, am hotarat sa sprijinim aceasta familie, sa-i ajutam atat cat putem noi pe cei 3 copii si mama lor.

Nu avem statutul organizatoric pentru a strange bani, dar vom dona alimente, imbracaminte, rechizite, produse pentru igiena, jucarii, dulciuri.

Am revazut filmuletul trimis de cateva ori.

Problemele acolo sunt mult mai complexe.

Dar orice problema are si o rezolvare daca se doreste cu adevarat.

Este adevarat ca o mama singura cu 3 copii si cu un handicap locomotor nu are o viata simpla. In orice tara civilizata, iar Romania este o tara europeana exista un sistem social, de protectie, exista autoritatile locale care pot lua masuri.

Grupul de romani din Londra incearca sa aduca un zambet pe fata copiilor Leonard (7 ani), Lacramioara (9 ani) si Alexandru (12 ani) si vom incerca pe cat ne sta in putere sa facem mai mult.

Traim intr-o tara democrata si cu un sistem social bine gandit. Si Marea Britanie, ca orice alta tara din lumea asta este plina de mame singure, mame cu handicap, copii cu probleme, familii nevoiase. Nimeni nu este lasata pe dinafara, umilit, neglijat sau abandonat.

Se pot face foarte multe lucruri si fara implicatii uriase de bani.

Destul de greu de crezut, desi adevarat, ca o casa in Romania sa nu aiba curent.

Exista solutii pentru toate problemele acestei femei. Este nevoie doar de putin interes si o atenta ascultarea a nevoilor acestei familii.

Nu are sens sa mai discutam de actul medical prost care i-a amputat acestei femei degetele de la picior, este inutil. Dar un consult de specialitate se poate face .

Vom vorbii despre cateva masuri simple si la indemana  ce se pot face.

Copiii se duc la scoala, familia aceasta ar trebui sa primeasca ajutor social, sa fie luata in evidenta de catre sistemul social de protectie al mamei si al copilului. Sa li se acorde consiliere si sprijin financiar. Inca nu avem datele care sa confirme sau infirme daca mama si copii primesc un ajutor banesc.

Cred ca in cadrul scolii se poate organiza o echipa de voluntariat care sa ajute aceasta femeie la curatenia din casa si din curte. Copiii acestia care au o privire extrem de inteligenta nu au conditii bune de invatat si nu vorbim la casa din chirpici, ci la ceea ce este in casa.

Aceasta munca voluntara, evident nu costa nimic si ar aduce putina lumina in casa, in suflete si in mintea familiei.

Sunt convinsa ca in satul respectiva sunt multe femei care ar putea-o ajuta legat de curatenie, sprijin la lectii pentru copii sau chiar o vorba buna de incurajare.

Romania este plina de ONG-uri pentru copii, mame, familii. Simpla declarare  a scopului unui ONG nu este in schimb suficienta. ONG-urile, societatea civila din Romania trebuie sa ia atitudine

Exista mii de mijloace la indemana pentru a sprijini familia.

Fac un apel pe acesta cale la autoritatile locale din cadrul primarie Lumina, scoala in care invata copii, Inspectoratul Scolar care trebuie sa cunoasca acest caz este vroba de 3 elevi, Protectia Copilului care la fel ar trebui sa cunoasca acest caz si sa gaseasca solutiile legale de a sustine familia si nevoile ei.

In Marea Britania primaria, politia,  scolile, serviciile sociale, protectia copilului, ONG-urile lucreaza impreuna pentru a oferi spirjin, consiliere, ajutor moral si financiar oricarei familii nevoiase sau oricarui cetatean care are probleme.

Cazul familiei Rodica Miron nu este un caz foarte grav. Toate problemele pe care familia le are, autoritatile locale impreuna cu comunitatea le pot rezolva foarte simplu.

Noi o sa facem tot ce depinde de noi pentru a trimite gandurile noastre frumoase impreuna cu micile noastre cadouri din Londra.

Familia este unita, mama are grija de cei 3 copii care sunt minunati si plini de viata.

Noi trebuie sa o ajutam, sa o sprijinim prin sfaturi, sugestii, consiliere.

Acesta scrisoare o sa fie trimisa tuturor autoritatilor care o pot ajuta pe mamica si copii sau aiba conditii decente pentru a invata si a trai.

Multumim dl Florin care ne-a trimis scrisoarea si il felicitam pentru apelul si sprijinul facut.

Felicitari si celor care au dat o mana de ajutor acestei familii.

Am vizitata site-ul primariei localitatii Lumina.  Domnul primar este un om gospodar si il felicitam pentru munca depusa impreuna cu consilieri locali pentru bunul mers al localitatii. Suntem fermi convinsi ca vom gasi intelegere si sprijin.

Este momentul sa facem si mai mult ca cei mici sa aiba o copilarie frumoasa si lipsita de grijii

O sa va tinem la curent cu demersurile noastre si rezultatul campanie din Londra.

celor care vor sa ne sprijine sau au informatii o pot face pe adresa de [email protected]

 

Maddie Ancuta