Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: Ajunul Craciunului

Arta de a fi TU Romani in lume

Craciun Fericit!

Published by:

Craciun Fericit!Intr-o noapte magica de Craciun, un prunc s-a nascut. Numele lui este Iisus.
Iisus ne-a invatat ca acolo unde este dragoste adevarata, intotdeauna se intampla minuni.
Primeste iubirea cu sufletul deschis, iar fericirea o sa-ti insoteasca viata.

In dimineata asta am fost intrebata daca sincer cred in iubire.
Da, cred cu toata fiinta mea. Oamenii ranesc. Intotdeauna o fac. Pe unde trec ei lasa dare de tristete, tradare, minciuni, perfidie, rautate. Dar iubirea nu ar putea sa iasa in evidenta, daca acesti oameni nu ar exista. Cum ai putea sa vezi frumosul, daca nu stii cum arata uratul. Cum poti sa vezi binele, daca nu ai simtit rautatea. Cum poti sa apeciezi fidelitatea, daca nu ai fost tradat?
Este ajunul Craciunului. Iisus Christos este cel mai puternic exemplu. In ciuda binelui facut, in ciuda dedicarii sale, in ciuda iubirii pe care el a aratat-o lumii…

A fost tradat de cei mai apropiati lui si ucis fara mila, in ciuda binelui facut umanitati.
Dar ce este cu adevarat important este ce ne-a lasat noua, mostenirea sa, invataturile sale, pildele sale, exemplu sau pozitiv.
Continua sa traiasca!

Iubirea! Credinta! Speranta!
Craciun linistit si luminos!

Credinta, speranta, iubire
cu drag,
Maddie Ancuta.

Legende romanesti

Colindatul

Published by:

legende romanesti

In Ajunul Craciunului incep colindele. In unele zone ale tarii (sate din Suceava mai ales) dimineata pornesc copiii la colindat inainte sa se lumineze pentru ca Nasterea Domnului s-a petrecut in taiColindatul In Ajunul Craciunului incep colindelena noptii, in prezenta animalelor, a stelelor, a pastorilor si a ingerilor. In alte parti copiii merg in fapt de seara. Exista multe sate in care dimineata vestesc Nasterea lui Iisus copiii mici, seara misiunea este preluata de flacai de 17-18 ani sau de adulti (barbati tineri sau perechi casatorite), iar in Gorj se aduna seara la capatul satului multa lume(in special copii si batrani) si toti pornesc la colindat ca un singur grup. In partile Ardealului colindul incepe dupa Sfanta Liturghie din prima zi de Craciun si se desfasoara pe parcursul celor trei zile de sarbatoare. Se colinda la poarta, in curte sau la fereastra. Prin unele locuri este primit in casa sa colinde oricine ar veni. Copiii din Salaj si Hunedoara colinda la fereastra iar tinerii si perechile casatorite in casa. In cele mai multe sate ale tarii necunoscutii colinda in curte sau la fereastra iar rudele si prietenii in casa. In Liteni Suceava se colinda la fereastra, iar identitatea colindatorilor este dezvaluita dupa terminarea colindului. Ca rasplata pentru vestirea Nasterii, Colindatorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci si mai nou bani. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura. In Lisa Brasov “feciorilor si batranilor li se dadea cate un colac mai mare si copiilor un colac mai mic, tot facut in casa. Colacul mare se numea covrig. Pe masa se afla bautura si prajitura, un fel de cozonac. Se bea din sticla. Feciorii strangeau atatia colaci, ca nu mai puteau sa-i care si-i lasau la o casa. Apoi treceau pe la trei, patru case, unde ramasesera colacii si luau o caruta de colaci. In special la casele cu fete mari se faceau colaci mai mari si mai frumosi. Feciorii si batranii vindeau colacii, feciorii in ziua de Craciun, iar batranii a doua zi. Se alegea o anumita casa, unde se licitatu colacii. Aveau un sef care-i conducea pe feciori si el ii dadea; la fel batranii. Cu banii stransi feciorii plateau lautarii pentru seara de Anul Nou, unde era bal. Batranii dadeau banii stransi biericii”. Sau tot in Ardeal, la Capusu de Campie Mures se da Craciunul ”un colac cu flori de paine; muzicantul primea carnati si carne de porc” Indiferent de momentul si grupul cu care se merge la colindat, este importanta participarea deoarece multi cred ca mergand la colindat (ei sau macar cineva din casa) le va merge bine tot anul. In aceeasi masura se crede ca primind colindatorii anul va fi bogat si cei din casa vor fi sanatosi. Sunt multe casele in care primul colindator sau musafir asteptat este un baiat/barbat ca sa le mearga bine tot anul.

 

Colindatul cu Turca este un obicei străvechi din județul Bihor, practicat în satele din zonă de Crăciun. Colindătorii bihoreni se pregătesc temeinic pentru ca totul să iasă foarte bine.

În repertoriul folclorului tradiţional bihorean există peste 40 de colinde care exprimă interferenţele dintre spiritualitatea creştină şi cea precreştină, dintre cântarea religioasă, concretizată în frumoase imnuri de slavă pentru Naşterea Mântuitorului şi elogiul adus muncii omului, scrie revista “Lumea Satului”. Turca, “acea întruchipare fantastică a unei vietăţi care parcă ar fi capră, parcă n-ar fi capră”, este obiceiul care diferențiază Bihor de alte zone transilvănene. “În realitate este vorba despre o mască costum ce se leagă de străvechiul simbolism al caprei, al ţapului, considerate în Antichitatea grecească, în Sărbătorile lui Dyonisos, ca expresii mitice ale fecundităţii”, mai scrie sursa citată. Capra apare în folclorul bihorean ca un simbol, făcând referire la câteva dintre însușirile animalului pe care omul și le-ar dori pentru el. Delia Ciohodaru, jurnalist la “Lumea  Satului”, amintește aici: rezistența la boli și condiții ostile de viață, prolificitate mare etc.  “Pentru multe popoare, inclusiv pentru români, capra este un animal care nu are nevoie de multă vegetaţie pentru a-şi asigura existenţa – în unele zone se mai numeşte, ironic, „vaca săracului” – reuşind să se adapteze la cele mai vitrege condiţii de mediu. Pentru asemenea calităţi, Capra/Ţapul a devenit şi pentru români un simbol al fecundităţii, invocat în acest segment sacru de timp: al celor 12 zile dintre Crăciun şi Bobotează”, se mai arată în articolul publicat de “Lumea satului”.

Alături de calităţile simbolice, capra este însă o prezenţă extrem de zglobie, de vioaie şi neastâmpărată. Jocul Tucii/Caprei de colind exprimă acest neastâmpăr al animalului printr-o exuberantă pantomimă/ţopăială pe care o execută pe timpul cât feciorii cântă colindele. Ea face tot felul de ghiduşii, necăjeşte femeile şi fetele din casă, trăgându-le cu botul de haine, iar la sfârşit primeşte darul de bani. În credinţele populare din zonă, prezenţa Caprei alături de colindători este considerată ca fiind benefică, ea putând aduce oamenilor nu numai fertilitatea pământului, fecunditatea animalelor, ci şi mult dorita vitalitate, tinereţe şi dinamism.

Turca însoțește colindătoriiTurca bihoreană însoţeşte ceata colindătorilor din seara de Ajun

Turca bihoreană însoţeşte ceata colindătorilor din seara de Ajun, pe parcursul celor trei zile ale Crăciunului. Ea face parte integrantă din ceată, urmând-o de la o casă la alta, şi are chiar momentul ei de glorie. Pusă mereu pe ghiduşii, face tot soiul de glume deoarece doar ei i se permite. După ce feciorii întreabă gazda dacă îi primeşte sau nu şi interpretează una sau două colinde – după câţi membri numără familia -, are loc un adevărat moment coregrafic al Turcii. De fapt în acest moment solemn al colindatului se creează un moment distractiv, ludic, atunci când ea trage cu ciocul de fustele fetelor şi mai fură de pe masă câte ceva.

“În ceea ce priveşte aspectul Turcii, ea este deosebit de frumos realizată în Bihor: are un trup roşu, dintr-o ţesătură de bumbac, iar capul este cioplit din lemn, cu coarne şi maxilarul inferior mobil, pentru a clămpăni fără oprire; de fapt astfel ţine tactul ritmului pe care dansează purtătorul măştii de Turcă. Acesta este întotdeauna un fecior falnic care joacă masca de Turcă stând în picioare (în alte zone Capra se mai joacă şi aplecat/„pe brânci”). Sub bot, Turca are o deschizătură rotundă prin care priveşte purtătorul, tivită cu blăniţă de iepure, tot din raţiuni simbolice; iepurele este tot un simbol al fecundităţii”, mai arată autoarea.

Colindatul feciorilor cu Turca este unul dintre cele mai iubite şi aşteptate obiceiuri de peste an şi se spune că ceata nu trebuie să ocolească nicio casă din fereastra căreia arde o lumină. Dacă colindătorii nu vor trece pragul casei, gospodarilor nu le va merge bine în anul care vine, deoarece numai colindătorii pot alunga răul şi aduce binele, sănătatea şi norocul.

O ce veste minunata
O ce veste minunata
In Betleem ni s-arata
Ca a nascut trup
Trup din duhul sfant
Fecioara curata.
Ca la Betleem Maria
Savarsind calatoria
In sarac locas
Lang-acel oras
A nascut pe Mesia.

Pe Fiul cel din vecie,
Ce L-a trimis Tatal mie
Sa se nasca si sa creasca
Sa ne mantuiasca

Din an in an
Din an in an sosesc mereu
La geam cu Mos Ajun,
E ger cumplit, e drumul greu,
Da-i obicei strabun.
Azi cu stramosii cant in cor
Colindul sfant si bun.
Tot mos era si-n vremea lor
Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc
In casa ta acum,
Dar sunt bordeie fara foc
Si maine-i Mos Craciun.

Si-acum te las, fii sanatos
Si vesel de Craciun,
Dar nu uita, cat esti voios
Romane sa fii bun

Legende romanesti

Practici magice de Craciun

Published by:

legende romanesti

Colindele, ca manifestare a traditiei si obiceiurilor mostenitetraditiile romanesti de Craciun

Din Bucovina si pana in Oltenia, din Dobrogea si pana in Banat, obiceiul popular al colindelor traieste intens in seara de ajun si in zilele de Craciun si Anul Nou. Influentate atat de conceptele bisericesti cat si de vechile practici pre-crestine, colindele sunt purtate din casa in casa de catre cete de colindatori pentru a vesti sarbatoarea si a ura de bine gazdelor sau celor ce deschid usa.

Toate traditiile romanesti de Craciun au o varsta mai veche decat crestinismul, iar conceptia sarbatorii in sine echivaleaza cu practicile arhaice, pagane, ale societatilor antice. In jurul datei stabilite pentru solstitiul de iarna, popoarele indo-europene celebrau moartea si renasterea ulterioara a Zeului-Soare, identificat cu Saturn la romani si cu zeul Mithra la iranieni. In general, mistica sarbatorii este acceasi; zeul imbatraneste si moare, insa renaste odata cu noul an si marcheaza inceputul unui nou ciclu solar.

Termenul de “Craciun”se presupune ca provine din cuvantul latin “creatio” care inseamna creatie, nastere. Legenda spune ca Fecioara Maria, impreuna cu Iosif, rataceau din casa in casa in Bethleem, ajungand intr-un tarziu la casa unui om numit Craciun, care le da adapost in grajd.

Colindele sunt texte ritualice, preluate ca obiceiuri populare, care povestesc despre nasterea Mantuitorului, despre venirea celor trei magi si aparitia stelei pe cer, cea care a vestit nasterea lui Iisus. Unele sunt create de autori anonimi, din popor, si au caracter specific, original sau au fost propagate de catre primii crestini in toate teritoriile cucerite sau sub influenta romana. Altele sunt colinde culte, create de preoti ai Bisericii sau de compozitori de muzica culta. Iata vin colindatorii” de Tiberiu Brediceanu, “O, ce veste minunata” de D.G. Kiriac, “Domnulet si Domn in cer” de Gheorghe Cucu sunt cateva exemple de colinde culte, dar care exista si in diferite variante modificate la nivel regional.

Colinde si obiceiuri populare pentru fiecare regiune

Desicolindele cantate sunt in mare parte asemanatoare pe tot cuprinsul tarii, exista si aspecte regionale ale preferintei pentru anumite colinde, sau colinde specifice anumitor zone.

Colindatul in Ajun se face seara si, in general, cetele sunt formate din copii, de la 6 pana la 15 ani, majoritatea baieti (in traditia romaneasca, fetele merg mai rar la colindat), deoarece ei exprima puritatea, veselia si sufletul neintinat. Acestia nu au urari lungi si, de obicei, ei sunt cei care colinda “cu steaua”. In Muntenia, Oltenia, Transilvania si Dobrogea, se merge cu mos-ajunul sau la colindeti/colindete. In Banat, Crisana si unele parti din Transilvania se foloseste denumirea de pitarai (pentru colindatori), iar in Bihor se foloseste verbul “a cucuta” pentru a colinda.

Daca in seara de Ajun, primii colindatori si vestitori ai Nasterii Domnului sunt copiii, in prima zi de Craciun, inca de dimneata, se aduna cetele de flacai si pornesc sa colinde la portile satenilor.

In Muntenia, pe langa colindele obisnuite, specifice sunt colindele “Sus boieri nu mai dormiti”, “Ia te scoala tu domn bun”, “Maria se preumbla”, “Ia sculati boieri sculati”. In Dobrogea, dintre colindele regionale se pot aminti “De cand Domnul s-a nascut” si “Asta seara-i seara mare”. In Ardeal, una din cele mai frumoase colinde este “Coborat-o coborat”, dar si “D-auzi gazda ori n-auzi”, “Plecat-or”, “Astazi Domnul s-o nascut”. Aici, dar mai ales in Maramures, este foarte popular Vilfaimul, Vicleimul sau Irozii, un fel de piesa de teatru populara despre nastrerea lui Iisus, venirea magilor si regele Irod, care inainte se juca in biserica, insa se poate juca si in sat. In Moldova si in zona Cavnic din Maramures s-au pastrat obiceiuri populare cu radacini stravechi, si anume personajele mascate in diavoli, moartea, mosi si alte personaje cu masti grotesti, care umbla mascati timp de trei zile si nu au voie sa-si dezvaluie identitatea. Acestia sperie gazdele si lumea de pe strada sau de pe ulite si se spune ca femeile si fetele trebuie sa se fereasca de ei. Bucovina este o alta zona cu traditii romanesti seculare, unde Craciunul este asteptat de toata familia si intampinat cu obiceiurile populare mostenite din stramosi: colindatorii se aduna in cete de cate 6 persoane, in frunte cu un vataf sau calfa.

Chiar daca la oras multe din obiceiurile colindului au fost lasate deoparte, colindele tot mai rasuna la usi, iar colindatorii, mai ales copii, nu au renuntat sa aduca vestea Nasterii Domnului in case.

Sfaturi Info-ghid:

Se zice ca cei care nu primesc uratorii sau colindatorii nu vor avea un an bun; nu uitati traditiile romanesti, deschideti usa si lasati colindele sa completeze sarbatoarea Craciunului.

Practici magice de Craciun

In preajma sarbatorii Nasterii Domnului poate fi intalnita la satele pastratoare de traditii o intreaga suita de practici cu tenta magica fiecare cu importanta si insemnatatea ei pentru cei ce cred, diferente putand fi intalnite de la zona la zona pe toate meleagurile romanesti.

In Oltenia, in ziua dinaintea Ajunului Craciunului femeile se trezesc inainte sa rasara soarele si arunca pasarilor din ograda mancare inspre rasarit, socotind in acest fel ca ele nu vor mai face stricaciuni prin gradina in primavara cand pamantul va fi semanat.

In dimineata zilei de Ajun cand se taie porcul, oamenii merg la vecini si se asaza pe paie ca sa stea clostile. Se zice ca daca se asaza o femeie closca va scoate puicute si daca se asaza un barbat o sa iasa cocosei.

Tot in Oltenia si tot in Ajun de Craciun se vrajeste in jurul focului. Toti membrii casei, indiferent de varsta sau sex scormonesc in foc zicand :
« Buna ziua lui Ajun
Ca-i mai buna-a lui Craciun
Porcii grasi si unturosi
Si oamenii sanatosi.
Oile lanoase, vacile laptoase
Caii-ncuratori, boii tragatori
Cate scantei, atatia miei si purcei. »

O alta practica este legata de « Colinda » sau « batul de colindat » Cu colinda (boata, batul de colindat) este bine sa-i dai unui miel sau unei vite peste picioare ca sa-i treaca de orice boala o fi suferind. Sau sa-i dai unei vite cu vitel in burta cu colinda peste picioare ca sa iasa vitelul frumos si sanatos.

Atentie ! In Ajunul Craciunului nu se da nimic cu imprumut deoarece se considera ca cei care vin sa ceara vor sa aiba noroc la furtisaguri tot anul care vine, sa nu fie prinsi.

La masa din Ajun se pun pe masa sare, peste, grau si un pahar cu apa deoarece se crede ca vin mortii familiei si mananca din ele. Insa trebuie sa te feresti sa pui pe masa bauturi alcoolice pentru ca se zice ca diavolul, care a inventat bautura, isi bate joc de cel ce bea zicandu-i ca trebuie sa cinstesti inainte de a manca.

In ziua de Craciun, daca la casa este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucatarie lasate nespalate din Ajun si se spala vita sau oaia bolnava cu credinta ca aceasta se va insanatosi.

In intervalul de la Craciun si pana la Boboteaza nu se toarce in casa unde este o fata mare deoarece se crede ca aceasta nu se va marita nici in anul care vine.

 

sursa

www.traditii.com