Politichie

Promovarea reperelor culturale româneşti din Europa

stiri externe
Promovarea reperelor culturale româneşti din Europa

 

În continuarea demersurilor constante de promovare a imaginii României în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe are în vedere un instrument nou de promovare a diversităţii reperelor româneşti aflate în spaţiul european, respectiv realizarea unei hărţi interactive a acestora. Vor fi prezentate monumente de arhitectură, opere artistice realizate de plasticieni români, aflate în diverse spaţii publice şi muzee din Europa, precum şi alte locuri care amintesc de România. 

Acest inventar simbolic este menit să pună în valoare contribuţia bogată pe care poporul român a adus-o de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene. Acesta se adresează, în egală măsură, românilor şi turiştilor străini, cărora le va servi drept ghid, facilitându-le identificarea elementelor ce au legătură cu România în diferite state europene.

Materialul va prezenta monumentele de arhitectură deţinute de statul român în străinătate şi folosite ca sedii de ambasadă, precum Palatul Morzin[1] din Praga, sau institute culturale, cum ar fi Accademia di Romania din Roma[2]. De asemenea, publicul larg va putea observa îndeaproape Monoplanul Vuia I şi avionul cu reacţie al lui Henri Coandă, aflate la Musée de l’Air et de l’Espace din Le Bourget[3], Franţa.

Totodată, acest inventar simbolic va include numeroase opere de artă precum cele găzduite de Atelierul lui Constantin Brâncuşi[4] din Paris, sculptura acestuia, „Le grand coq”, aflată în parcul Fundaţiei Gianadda din Martigny[5] (Elveţia) sau colecţia de 37 de lucrări semnată de Victor Brauner, aflată la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg. Vor fi amintite, de asemenea şi donaţiile făcute de România la Consiliul Europei (Constantin Brâncuşi – „Rugăciune”, sculptură amplasată la  intrarea în Hemiciclul Palatului Europei; Ion Mândrescu – „Omul – timp şi spaţiu”, sculptură amplasată în faţa Biroului Secretarului General al Consiliului Europei, Tiţiana Comşa – Tapiţerie reprezentând doi păuni, localizată între sălile de reuniuni 12 şi 13) sau lista guvernatorilor militari ai oraşului Strasbourg, care poate fi citită pe Palatul Guvern atorului militar, şi unde se regăseşte numele Generalului Berthelot. Numeroase plăci comemorative şi statui dedicate unor personalităţi româneşti, vor fi, de asemenea, prezentate, dar şi nume de parcuri şi străzi.

Lista obiectivelor reprezentative pentru România şi adresele acestora este disponibilă pe site-ul MAE la următoarea adresă:

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2013.01_Obiective_Romania.pdf

Semn al recunoştinţei pe care popoarele europene o au faţă de jertfele soldaţilor români, numeroasele monumente şi cimitire care cinstesc memoria eroilor români se vor afla la loc de cinste în documentarul MAE.

 

 

[1] Palatul Morzin, sediul Ambasadei României din capitala cehă, se află în proprietatea statului român din anul 1936 şi este amplasat într-o zonă protejată UNESCO. Un rol important în achiziţionarea clădirii de la guvernul cehoslovac a revenit ministrului român al afacerilor externe, Nicolae Titulescu. Forma actuală a palatului, realizată conform proiectului faimosului arhitect ceh de origine italiană, Giovanni Santini, datează din anul 1712.

Pe faţada Ambasadei se află o placă comemorativă, inaugurată în anul 2004, dedicată domnitorului Mihai Viteazul care în 1601 s-a aflat la Praga în vizită la curtea împăratului Rudolf al II-lea. Adresa: Nerudova 5, Praga 1

2 Accademia di Romania, Valle Giulia, Piazza José de San Martin, 1 00197 Roma

3 Musée de l’Air et de l’Espace, aeroportul Bourget, avenue de la Division Leclerc, 93350, Le Bourget

4 Atelier Brâncuşi, Place Georges Pompidou Rue Saint Martin, 75004, Paris,

5 Fondation Pierre Gianadda, Rue du Forum 59, 1920 Martigny (Suisse),

http://www.gianadda.ch/wq_pages/fr/expositions/le-parc-des-sculptures.php

http://www.voyagevirtuel.co.uk/suisse/carte/martigny-gianadda-suisse-17.php

 

2 comments

  1. Pingback: Atenţionare de călătorie-Ninsori Olanda

  2. Pingback: Reactii privind criza din Mali.

Leave a Reply