Category Archives: Romani in lume

Romani in lume

Basel Elvetia

Published by:

Basel Elvetia

Primul lucru care mi-a placut cand am ajuns in micul aeroport elvetian a fost “rascrucea de drumuri” catre Franta si Germania. Un mic aeroport care aduce impreuna trei tari: Elvetia, Franta si Germania. Este al treilea oras elvetian ca marime, dupa Zurich si Geneva.  Oraselul are suburbii atat in Germania cat si in Franta. De la hotelul in care am fost cazata, am ajuns in Germania cu tramvaiul in aproximativ 10 minute. Orasul se localizeaza in nordul Elvetiei, pe malul Rhine-ului.

IMG_7717 basel_2015Basel este un oras medieval, plin de culoare si energie si de asemenea  este centrul industriei chimice si farmaceutice, facandu-l din punctul meu de vedere un oras puternic financiar, dinamic si scump. Am vazut sediile catorva mari nume ale industriei farmaceutice, evident multe sedii de banci. Tot aici se gaseste si cea mai veche universitate elvetiana, datand din anul  1460. Erasmus, Paracelsus, Daniel Bernoulli, Leonhard Euler, Jacob Burckhardt, Friedrich Nietzsche, Tadeusz Reichstein, Karl Jaspers and Karl Barth au lucrat aici. Universitatea din Basel este cotata ca fiind in primele 100 de  institutii educationale din lume. [ Ma gandeam, oare ce se intampla in 1460 in Romania. Limba oficiala este germana, desi locuitorii inteleg si engleza.

Basel este unul dintre cele mai importante centre culturale ale Elvetiei. Teatre, muzee, gradina botnica, parc zoo si multe altele.

Un exemplu este Basel Minister, construita intre  1019-1500 in stil romanic si Ghotic.

Tramvaiele si autobuzele sunt mijloace de transport in comun, desi lumea prefera bicicletele, de asemenea pentru a traversa Rhein-ul, se poate face cu ferry boat.

IMG_7957 The RheinRhein-ul este foarte curat, fiind  o adevarata placere sa stai sa lenevesti, admirand lebedele, ratele sau urmarind micile ambarcatiuni care circula de-a lungul lui.

Daca periferiile orasului sunt destul de comune asemeni majoritatii oraselor europene, lucrurile se schimba cand intram in vechiul oras Basel. Cu pietele lui extrem de populate si colorate. Stradute intortochiate si magazine unde antichitatile si modernul merg mana in mana.

Oamenii sunt veseli, guralivi, politicosi si prietenosi.

M-am bucurat impreuna cu ei de vinul aromat si fierbinte, care se bea peste tot, intensificand astfel magia Craciunului.

Basel este un oras scump, chiar foare scump. Nu vreau sa pomenesc nimic despre imbracaminte, care chiar si redusa tot scumpa este. Acelasi carnat cumparat in Basel cu 8 franci elvetieni, la vecinii lor germani se putea cumpara lejer cu 2.4 euro.

Cu toate astea, Basel este un oras care atrage multi turisti, fericiti sa descopera atmosfera unui oras european atat de vechi.

IMG_7791Basel are un farmec specific,este un oras viu, alert, vesel, plin de energie si relaxant.

Oamenii zambesc, merg la munca sau se plimba cu bicicleta. Cainii sunt extrem de populari indiferente de rase sau dimensiuni.

Elvetienii sunt mandri de istoria lor, asa ca emblema orasului poate fi vazuta pe fiecare cladire , ciudata forma care apare pe steag, a fost introduse la inceptului secolului 15, cand orasul si-a castigat independenta sub conducerea episcopului Basel.

Un alt simbol al orasului care este peste tot, apare sub forma unor dragoni…basilik. Pe frumosul dragon, gata sa cucereasca universul, se poate vedea steagul de care vorbeam ceva mai devreme. Apa de la fantana te imbie sa o bei.IMG_7560

Marktplatz in Basel, Rathaus. Cladirea rosie, iti atrage privirea instantaneu cum intri in aceasta zona. Micuta curte te invita sa pasesti in trecut, oferind spectaculoase picturi care pot fi admirate pe peretii cladirii.  Nu se poate vizita interiorul fara ghid, si asta se poate face doar in fiecare marti.

MÜNSTERPLATZ & BASEL MÜNSTER (CATHEDRALA): face parte tot din vechiul oras Basel.IMG_7770 IMG_7766

IMG_7717SPALENTOR: Aceasta este poarta vechiului oras si face parte din zidurile orasului Basel. A fost reconstruita dupa cutremurul din 1356. Vechile porti inca exista asa cum ele erau folosite in trecut, in acest oras medieval.

MITTLERE RHEINBRÜCK (MIDDLE RHINE BRIDGE): Este cunoscut si ca podul central, fiind cel mai vechi pod peste raul Rhine.  Acest pod inlocuieste podul original (partial lemn si partial piatra) din 1225, acest nou pod de piatra a fost finalizat in 1905. Podul este folosit atat de catre pietoni cat si de masini. Este o adevarata placere sa te plimbi de a lungul lui si saadmiri arhitectura ghotica a cladirilor.

Un alt lucru interesant, este arta kinetica, scultptura 3D in miscare, care poate fi vazuta peste tot. Una dintre ele poate fi vazuta la muzeul Jean Tinguely (22 May 1925 – 30 August 1991) . Tinguely a fost pictor si sculptor, cunoscut  prin masinile sale scultpturale sau arta kinetica.IMG_7955 IMG_7950 kinetic_sculpture

pentru mai multe fotografii click Basel

 

Romani in lume

Romania Londra India si Dinu Lipatti un celebru compozitor si pianist roman

Published by:

Dinu-Lipatti2-719x1024 Lipatti-Dinu-06Romania Londra India si Dinu Lipatti un celebru compozitor si pianist roman
Doresc sa va impartasesc o discutie minunata, care a avut loc ieri cu fiul unei paciente, care este internata la cardiologie, intr-un spital londonez.. De la dorinta de primi informatii legate de starea de sanatate a mamei sale, discutia a devenit mult mai relaxanta si benefica tuturor.
Am inceput sa vorbim despre spiritualitate, religie, carti. La un moment dat, am fost intrebata din ce tara sunt. I-am spus ca sunt din Romania. In clipa aia, barbatului aproape ca i s-au umplut ochii de lacrimi. ”Dinu Lipatti. Este divin, i-am cantat toate piesele, l-am ascultat cantand (evident inregistrarile). A inceput sa -mi vorbeasca cu pasiunea despre Dinu Lipatti. Mi-a povestit despre boala si moartea lui la doar 33 de ani, despre frumoasa si talentata lui sotie. A tinut sa mi sublineze ca sotia lui purta acelasi nume frumos ca al meu ..Madeleine.
Asta este frumusetea unei capitale cosmpolitane ca Londra. Desi nascuti in tari diferite, culturi, traditii, limbi diferite, descopar cu aceeasi bucurie, cat de multe avem in comun si cat de minunata este comunicarea, comunicarea care apropie atat de mult.
Am inceput sa-i povestesc despre Brancusi si i-am recomandat sa-l citeasca pe Mircea Eliade ( de care eu sunt profund indragostita), care a fost pe punctul de a renunta la religia sa pentru a deveni hindus, atunci cand s-a indragostit de Maitrey. Pacientii mei avand radacinile din India.
Discutia ar fi putut continua ore..dar.. i-am strans mana si am plecat. Mi-a spus: ”Ma voi duce acasa si voi canta la pian Dinu Lipatti.”.
La plecare, a venit special sa ma caute si sa mi multumeasca din nou.
Dinu (Constantin) Lipatti (n. 19 martie 1917, Bucuresti; d. 2 decembrie 1950, Geneva), a fost un celebru pianist, compozitor si pedagog roman. 16 ani de cariera artistica – din cei 33 de ani de viata l-au situat printre marii pianisti ai lumii. A fost ales postum membru al Academiei Romane.

Crescut intr-o familie cu traditie muzicala – tatal sau era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelenta pianista, iar nas la botez i-a fost George Enescu – i s-au recunoscut si cultivat din frageda copilarie inclinatiile muzicale.
In 1943 pleaca in Scandinavia impreuna cu viitoarea sa sotie, Madeleine Cantacuzino, deasemenea o fosta eleva a Floricai Musicescu si decide sa se stabileasca cu Madeleine in Elveia, unde devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. Isi continua cariera concertistica cu recitaluri de pian sau ca solist impreuna cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera, realizeaza in studio imprimari pe discuri.

Mainile lui Dinu Lipatti la pian In timp ce se pregatea pentru un turneu de concerte in America se descopera ca sufera de leucemie. Se puneau mari sperane in efectele curative ale Cortizonului, de curand descoperit, si cum preparatul era foarte scump, muzicieni ca Yehudi Menuhin, Igor Strawinski, Charles Munch au contribuit cu mari sume de bani pentru procurarea medicamentului.

Dupa o ameliorare aparenta, starea de sanatate a lui Dinu Lipatti continua sa se inrautateasca. La 16 septembrie 1950, desi slabit fizic, are loc ultimul sau concert public la Besancon (Franta). In partea doua a recitalului intentiona sa execute cele 14 Valsuri in Do diez minor de Frederic Chopin.
La vestea morii sale, marele pianist german Wilhelm Backhaus exclama: “Noua ne ramane amintirea frumusetilor pe care ni le-a daruit si o profunda intristare”. Inregistrarile pe discuri, cu toate imperfectiunile tehnice de atunci, au ramas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretari pline de caldura umana si inalta desavarsire stilistica, de finete si noblete spirituala, de poezie si gratie.

Multe din aceste imprimari au fost incluse de casa de discuri EMI in colectia “Unverganglich – Unvergessen” (Nepieritoare – De neuitat). “Un artist de o spiritualitate divina”, cum l-a numit Francis Poulenc, Dinu Lipatti prefera pentru inregistrari – inaintea lui Glenn Gould – singuratatea studioului in care se putea concentra pentru a duce arta sa la perfectiune.
Casa memoriala Dinu Lipatti se afla in satul Ciolcesti din comuna Leordeni, judetul Arges. Acolo sunt expuse obiecte legate de viaa si activitatea marelui pianist si compozitor roman. Printre exponate se afla un pian Bechstein si un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu.