Bucatarii amatori Archives - Page 2 of 18 - Radio Catch22 London

Category Archives: Bucatarii amatori

Bucatarii amatori. Retete, imaginatie, inventii culinare

Bucatarii amatori

Gazpacho. Supa rece de legume in stil spaniol in doar 15 minute.

Published by:

Gazpacho.

Pentru supa asta de gazpacho, exista daca nu mii, sute de retete pe internet. Unele mai complicate, altele mai simple, unele care zic ca-i un gazpacho original, Spaniol, dar cum se zice pe limba noasta, cate Marii, atatea palarii. La baza tot legumele sunt, rosii coapte, crastavete, ceapa si usturoi. Se face rapid, nu-i complicata deloc si se serveste rece pe caldurile mari vara, sau catre toamna cand sunt toate legumele in sezon plin.

Asa ca-i nevoie de un blender sau un robot de bucatarie. Se taie toate legumele bucati, se pun in blender cu uleiul, se sareaza si pipereaza, dar nu mult, de sare, piper si otet (daca vreti mai acrisor) se ajusteaza catre final. Daca-i mare blenderul se poate pune si painea acum (inmuiata in apa in prealabil) daca nu se fac legumele prima data crema, apoi se pune si painea si se mai paseaza odata. Acum se sareaza si pipereaza iar dupa gust cum am zis, si o treaba optionala desigur, dar mie doar asa imi place, se paseaza supa prin sita de metal deasa, sa nu ramana bucati mici de legume prin ea, sa fie fina si matasoasa la gust. Dar daca va place mai groasa, o lasati asa.

Gazpacho (adica supa asta) se poate servi garnisita cu ulei de masline, crutoane, ceapa verde si ardei rosu (dulce sau iute). Pentru alte variatii, in supa se poate pune ardei copt, se poate servi cu oua de prepelita fierte tari, masline, se pot adauga in supa alte arome care va plac (cimbrul imi place aici), patrunjel verde, usturoi verde…Dupa cum se vede in poza, eu am ales ardeiul, ceapa verde, crutoanele si uleiul de masline.

IMG_3375-800

Pentru alte retete cu caracter si stil Spaniol, vedeti aci ceva inspiratie: http://bucatarialuiradu.co.uk/category/categorii-retete/reteteinternationale/spania/ , comentariile se lasa mai jos daca doriti, sau desigur pe Facebook. http://www.facebook.com/bucatarialuiradu

Ingrediente pentru 1 portie / Timp de preparare 15 minute

1 rosie
1 crastavete mic
2 cepe verzi
1/2 ardei rosu
sare, piper, otet
50ml ulei de masline
1 felie paine

 

mai multe retete simple si ingenioase in Bucatarii amatori

Pentru alte retete traditionale, speciale si inedite vizitati: www.bucatarialuiradu.co.uk sau pe Facebook: www.facebook.com/BucatarialuiRadu

Bucatarii amatori

Friptura din piept de porc umplut cu carnati.

Published by:

 

Poate nu-i cea mai potrivita vreme (fiind vara si caldura aferenta pe-afara) dar stiu ca Romanul nu se “teme” de porc. Niciodata. Si-atunci cand supa de gaina cu taietei nu fierbe duminica pe soba, poate ne gandim la un piept de purcel, suculet si aromat, rulat la mijloc cu un carnat afumat (sau proaspat), un piure de cartofi, legume la cuptor si chiar muraturi pe langa. Ca-i vara, si nu ne temem de purcel.

Asa ca piureul de cartofi daca-l faceti pentru fripturica asta, il faceti cum vreti voi de simplu sau de complicat, cu unt si cu lapte, cu ulei, sau chiar ceva mai diferit cum este piureul asta irlandez http://bucatarialuiradu.co.uk/din-bucataria-irlandeza-champ/. Il faceti catre sfarsitul prepararii sa ramana cald pana serviti.

IMG_2418-800-blr

Pentru friptura, alegeti o bucata de piept de purcel fara coaste, asa groasa de doua degete si de marime dreptunghiulara, sa zic 30-35cm X 20-25cm. Crestati cu un cutit foarte ascutit soricul la suprafata fara sa treceti prin carne, felii de 2cm grosime. Fierbeti un fierbator de apa, sau aprox 1,5kg pana da in clocot. Apoi puneti carnea intr-o tava cu soricul in sus, turnati apa ploaie peste el si imediat scurgeti. Procedeul asta face soricul sa devina super-crocant in cuptor.

Uscati carnea cu un prosop de bucatarie. Puneti bucata de carnat la mijloc si rulati foarte strans, legati cu ata din 2 in 2 cm, poate aveti nevoie de inca doua maini aici pentru ajutor. Daca-i rulata si legata, acum frecati soricul bine cu sare si piper (are nevoie de ceva mai multa sare pentru a deveni crocant), masati putin cu ulei, presarati niste cimbru deasupra.

In tava puneti un pat de legume, ceapa, morcovii si pastarnacii taiati bucati mari, le sarati si piperati si pe ele, mai merge niste cimbru iar, un stop de ulei. Asezati carnea peste ele, turnati vinul si putina apa sau berea (nu la plasticata de 2l, una mai micuta) si puneti tava in cuptorul incins in prealabil la 200C.

Lasati sa se rumeneasca pe deasupra, vreo 15-20 de minute, grija sa nu se arda. Apoi reduceti drastic focul la 160-170C, si lasati friptura macar 1 ora la facut. Dupa 1 ora incercati sa vedeti de-i patrunsa, carnea trebuie sa fie moale si suculenta (riscul sa se usuce e mic avand straturi frumoase de grasime gustoasa si aromata) sucurile care ies din ea cand e intepata cu un cutit trebuie sa fie limpezi si fara sange.

Daca soricul e destul de crocant, atunci e bine, daca nu mariti iar focul la 200C si lasati iar, cu un ochi pe cuptor sa nu se arda, vreo 10-15-20 de minute pana-i gata. O socateti din cuptor, si nu dati direct la masa, lasati sa se “linisteasca” vreo 15 minute (fara frica nu se raceste) dupa care taiati felii groase (sau subtiri, cum va place si dupa cati sunteti la masa), aranjati peste piure, cu legume coapte si muraturi reci din bute.

Si chiar daca merge vinul rosu din pivnita la mancarea asta, totusi, e vara, si prefer un spritz de vin alb de la frigider, sa spele aromele puternice si sa faca pofta de mancare mai mare. Asta daca nu aveti pofta oricum de la tuica pe care neaparat sa o beti inainte. Pofte mari!!!

Ingrediente pentru 6-8 portii / Timp de preparare 2 ore

Ingrediente doar pentru friptura:
1 bucata piept porc fara coaste (aprox 2kg)
1 carnat afumat sau proaspat lung
2 morcovi
2 pastarnaci
1 pahar vin alb sau 1 bere (optional)
sare, piper, cimbru
ulei

Informatii pentru UK: Carnati afumati cred in zilele de azi se gasesc peste tot, pieptul de porc cel mai bine se ia de la macelarie intreg (sau de la Makro), pretul este scazut si foarte economic pe kg. In rest, totul se gaseste din belsug.

mai multe retete in bucatarii amatori

Daca va place cum imi place mie carnea de purcel, atunci neaparat sa vedeti (daca inca nu ati vazut) si reteta asta de cotlet cu os intreg la cuptor, cu un sorici super-crocant: http://bucatarialuiradu.co.uk/cotlet-cu-os-la-cuptor-cu-soricul-crocant/.

Pentru alte retete traditionale, speciale si inedite vizitati: www.bucatarialuiradu.co.uk sau pe Facebook: www.facebook.com/BucatarialuiRadu

Bucatarii amatori

De ce nu mi-e frica de E-uri.

Published by:

afumaturi-800-Euri Am ales azi, in loc de o reteta sa impartasesc un articol scris recent (adica ieri) despre controversa folosirii asa ziselor substante E in alimentatie. Pentru ca traim intr-o societate in care ne lovim zilnic de asa ceva, si unde poate nu intelegem, sau nu vrem sa intelegem la ce suntem expusi constant.

Citim cu tot mai multa inversunare si nervozitate toate etichetele si toate ambalajele de pe produsele care le cumparam. Vrem eco si organic, si vrem sa credem ca la piata o babuta care ne vinde verdeturi si legume din gradina ei de la tara ne ofera cele mai bune si mai organice produse. Credem ca sunt mai bune si credem cu aceiasi inversunare ca babuta noastra nu a auzit de ingrasaminte chimice, de azot de prafuri care protejeaza si fac recolta mai mare si mai buna. Ca baba noastra nu foloseste deastea, ca n-are bani din pensia ei sa cumpere asa ceva. Suntem naivi, sau nu vrem sa vedem adevarul. Pune baba, daca are bani ramasi de-un kil de azot il imprastie in toata gradina, se imprumuta de la vecini si neamuri, si tot pune. Pune si conservant in muraturi, pune si cheag sintetic in lapte cand face branza, da si porumb modificat genetic la gaini. Numa noi vrem sa credem ca nu pune.

Oricum, sa nu deviez de la articolul pe care mi-am propus sa-l scriu acum, de fapt e despre E-urile noastre cele de toate zilele, despre E-urile pe care le vedem si consumam. Consumatorul de rand, eu inclusiv poate, se uita pe eticheta, vede E-uri, si cu cat sunt mai multe, desi nu intotdeauna stim ce inseamna automat crede ca sunt rele. Nu contest, multe E-uri de care ne ferim sunt rele, daunatoare si pe buna dreptate ne ferim de ele. Dar stim oare ce inseamna, ce substanta de fapt este acel numar E, de unde vine, ce face?

Stim oare de ce este de fapt “E”?

“E” este Europa, iar codul numeric care urmeaza se refera (dupa un set de legi si regulatii Europene) la produsele in care acest ingredient poate fi folosit, si la cantitatea care poate fi consumata intr-o zi din acest ingredient. Ca exemplu E252 este nitratul de potasiu sau pe denumirea mai comuna salpetru si se foloseste in salamuri, bacon si alte mezeluri, si poate fi consumat intr-o cantitate de 0-3,7miligrame/kg al greutatii corpului.

Multe E-uri sunt importante, si folosite zilnic in mancare si bautura, dar nu le stim dupa numele lor de E-uri. De exemplu E300 este vitamina C, E101 vitamina B2, E948 oxygen, E160c paprica si E330 sare de lamaie sau acid citric.

De ce s-au introdus regulile europene pentru folosirea de E-uri? Contrar crezului popular, creearea de reguli a ajutat regularea (nu incurajarea) adaosurilor de aditive in mancare pentru evitarea folosirii de substante toxice si nocive.

Sunt toate E-urile rele?

Despre asta vreau sa scriu acum, si pe asta ma axez in articol, si desi am acceptat ca multe E-uri sunt “rele”, vreau sa “le vedem” mai bine si sa le intelegem pe cele care de fapt fac ceva bun, sau chiar nu fac nimic. Daca m-am exprimat bine…

Unul dintre cele mai famate E-uri este monoglutamatul de sodiu zis si potentiator de aroma sau sare chinezeasca (E621). Famat pentru ca este nociv, famat pentru ca da dependenta, famat pentru o varietate imensa de simtome de care cateodata iti vine sa si razi. Si totusi, daca va plac pastele, si va place parmezanul, in momentul in care ati ras o mana de parmezan peste pastele din farfurie, ati adaugat deja mai mult glutamat (1200mg/100g) decat se gaseste in orice produs plin de el, sau in oricare mancare pe care o consumati la un restaurant chinezesc vreodata. Un nivel mare de glutamat exista si in ciuperci, soia, cartofi, ton, precum si in carne (vita, porc, pui), si altele.

Majoritatea alergiilor si intolerantelor legate de nutritie nu vin din cauza E-urilor adaugate in produse ci se intampla natural, intoleranta sau alergie la lactate, peste, alune, etc. In plus, multe alimente naturale, legume de exemplu contin substante toxice “natural”. De ex, merele contin o substanta care se modifica prin digestie in cianura (semintele de mar), varza, cartofii si broccoli alte substante nocive.

Argumentul in favoarea folosirii E-urilor este ca fac mancarea mai buna, mai atractiva, mai sanatoasa, mai ieftina. Desigur, multe produse sunt dezgustatoare, rele si nocive pentru organism, dar majoritatea nu sunt asa din cauza ca contin E-uri, sunt asa din cauza la calitatea materiei prime, a procedeului de fabricatie, a grasimii, sarii si zaharului adaugate excesiv in produs. Sa ne uitam mai putin la glutamatul folosit in productia cremvustilor sau parizerului si mai mult la carnea (probabil inexistenta) folosita, la cantitatea de slanina, sorici, tendoane, zgarciuri si alte ne-dorite, la continutul de doar 15% de ficat de porc in pateu si la ce mancam din celelate 85 de procente.

In loc sa ne ferim de E-uri ca de dracu’ sa ne speriem de mancare, mai bine sa incercam sa o intelegem, sa ne documentam si sa cercetam ce contine acel produs, nu-i pacat sa ratam sa degustam cei mai buni carnati din lume de exemplu doar pentru ca contin E160c? Adica pentru ca-s facuti cu parpica?!

Desigur, toata dezbaterea se poate face din mai multe puncte de vedere. Pentru cei mai vulnerabili care nu pot sau nu stiu sa faca mancare proaspata acasa, batranii, bolnavii, pentru cei care nu dispun de resurse pentru a alege produsele cele mai bune, pentru cei care nu inteleg deloc procesele sunt grupuri vulerabile catre care producatorii de alimente si produse isi imping sub-standarul si care depind de alimente ieftine.

Dar in acelasi timp ne putem gandii si la cei care dispun, si care totodata cu ceilalti consuma vinuri alese cu E220 (sulf), sunca de Praga cu E252 (salpetru)sau caviar cu E284 (acid boric).

Mai multe retete in Bucatarii amatori

Ca si pana acum, pofte mari si va las pe voi sa comentati si sa va dati cu parerea, bineinteles daca aveti o parere.

Pentru alte retete traditionale, speciale si inedite vizitati: www.bucatarialuiradu.co.uk sau pe Facebook: www.facebook.com/BucatarialuiRadu