Cand am inceput a scrie aceste randuri ,nu stiam cu exactitate ce doresc sa scot la iveala…Apoi am descoperit noi valori despre viata, iar in urma mea un mare haos legat de sufletul meu.Unele lucruri nu pot fi tainuite mereu, odata si odata avem nevoie sa le clarificam. Asa am simtit eu ca trebuie sa fac ca sa pot merge mai departe.
Am simtit nevoia de progres spiritual…asa ca cel mai bun lucru a fost sa-mi pun gandurile pe foaia alba ce-mi facea cu ochiul si imi zambea pe birou. Sa spun si celorlati care este modul meu de gandire despre viata, despre natura, oameni, dragoste…vise.
Intotdeauna am considerat ca oamenii nu se iubesc destul de mult…sau daca se iubesc nu o fac asa cum ar trebui…din suflet.E adevara , iubirea e o arta, nu o stiinta fixa …ca sa poti iubi dupa anumite reguli…Suntem fiinte rationale, avem sentimente…iubim…purtam pe buze versurile lui Nichita si visul eminescian.Unii credem acut in muzicalitatea dragostei…unii ne intrebam: “dragostea exista”?
Suntem construiti sa ne agatam de aceeasi iluzie de fericire, repetam aceleasi greseli cu toate ca suntem absolut convinsi ca sfarsitul povestii nu va fi unul fericit…
Greselile fac parte din viata noastra, ele sunt cele care ne definesc si care ne diferentiaza.
Si totusi ceva ne face sa urmam iar si iar acelsi traseu. Blaise Pascal spunea ca inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste…Sa fie oare asa??
Cred ca e nebunia acea colorata in numele iubirii . Care te invaluie, iti taie respiratia, iti face in loc de brate aripi…si din zambete saruturi…Viata noastra insasi este o complexitate de dorinte, amagiri, rasete, lacrimi. Sunt momente in viata cand iubesti la departare, iubesti aproape, dar iubesti. Dragostea e de mii de feluri. De familie, de prieteni, de natura, de sufletul pereche…dragostea de tine…
Am cunoscut de curand o noua persoana,care cu timpul a ocupat un rol aparte in sufletul meu…Am cunoscut-o intamplaor…nu stiam ca noi vom putea lega cu ate groase una din cele mai frumoase prietenii…Oare de ce?? Oare cine esti??
Mi-a placut felul in care vorbesti…calm, cald…mi-a placut pofta ta nebuna de viata care mai apoi mi-ai transmis-o si mie …chiar daca mii de kilometri ne stau in cale…
Ne-am apropiat mai mult sufleteste…si am descoperit afinitati placute…am hotarat ca impreuna sa fim vocea de care oamenii au nevoie pentru a reusi…am ales sa credem in oameni in minuni…
Tu mi-ai dat forta de a renunta la regrete si de a intelege ca oamenii ce se ivesc in calea mea sunt adevarate miracole…mi-ai dat puterea de a crede in spiridusul din mine.
Visele se sparg cand incerci sa le implinesti…sa le faci realitate…asa credeam inainte sa te cunosc.Acum cred ca al nostru nu se va sparge niciodata.Am citit in sufletul tau un drum catre mine insami…zambetul tau m-a motivat sa merg la departe…si dragostea ta mi-a dat putere,incredere.
Impreuna vom reusi…
fotografie Maddie Ancuta
