Radio Catch22 London » Blog Archives

Author Archives: Maddie Ancuta

Povesti Copii

Jocuri, proverbe, ghicitori, desene

Published by:

Penrtu Artisti cateva locuri speciale unde isi pot incerca maiestria.
Incearca si tu!

Ghicitori

Proverbe despre femei

Si frumoasa, si desteapta, si devreme acasa.
Fereste-ma, Doamne, de foc, de potop si de femeia rea.
Femeia ingrijita se vede dupa hainele barbatului ei.
Barbatul are ochi sa vada, femeia sa fie vazuta.
Si cea mai buna femeie are o coasta de drac in ea.
Pe femeie sa nu o lovesti nici cu o floare.
Femeia vede acolo unde barbatul abia zareste.
Cearta fara femeie nu se poate.
La ce bun sa contrazici o femeie? Mai bine o lasi sa-si schimbe singura parerea.
Femeia care tace, mai desteapta-i ca savantul.
Mai bine mananci numai paine cu apa decat sa traiesti cu o femeie rea.
Femeile sunt ca norii : cand se intalnesc, tunetele nu intarzie.
Femeia care-si ingrijeste bine casa e o avutie de neinlocuit.
Cine cauta femeie fara cusur ramane fara femeie.
Femeia insala numai pe cel pe care-l iubeste, pe ceilalti ii paraseste pur si simplu.
Femeia este un rau necesar.

Proverbe despre intelepciune

Daca taceai, filozof ramaneai.
Cine aduna la tinerete are la batranete.
Inteleptul isi cumpara vara sanie si iarna caruta.
Nebunii tulbura apele iar inteleptii pescuiesc.
Cine pagubeste se intelepteste.
Aduna la tinerete ca sa ai la batranete.
Inteleptul tace si face.
Celui intelept ii ajunge un cuvant.
Inteleptul nu spune ce stie iar prostul nu stie ce spune.
Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde nici unul.
Inteleptul gandeste in tacere, prostul vorbeste fara sa gandeasca.
Masoara de sapte ori si taie o data.
Inteleptul sta la masa nebunului.
Cand stai printre intelepti, sa asculti mai mult decat sa vorbesti.
Unde nu-i cap, vai de picioare.
Inteleptul invata din patania altuia.
Inteleptul aduna iar prostul risipeste.
Prudenta este mama intelepciunii.
Un intelept invata si de la cei fara invatatura.
Asculta invatatura tatalui si nu uita povetile mamei tale.
Tot patitu-i priceput.
Inteleptul stie mai mult decat desteptul.
Ochii inteleptului vad mai departe.

Proverbe despre prietenie

Prietenul la nevoie se cunoaste.
Decat prietenia ignorantului, mai bine dusmania invatatului.
Cei care se potrivesc, lesne se imprietenesc.
Un cerc de prieteni nu se face cu compasul.
Rana facuta de un prieten nu se vindeca niciodata.
Dojeneste-ti prietenii in taina si lauda-i in public.
Fa-te frate cu dracu pana treci puntea.
Orice sa fie nou, numai prietenul sa fie vechi.
Cine cauta prieteni fara cusur, fara prieteni ramane.
Singurul mod de a avea prieteni este de a fi tu insuti un bun prieten.
De preferat un dusman pe fata decat un prieten fals.
Cine are prieteni nu este sarac.
Nici o avere nu e mai de pret decat un prieten bun.
Un prieten adevarat iti ramane intotdeauna prieten.
Iubeste-ti prietenul cu masura caci intr-o zi s-ar putea sa-ti fie dusman.
Spune cu cine te-mprietenesti ca sa-ti spun cine esti.
Prietenia sfarseste acolo unde incepe neincrederea.
Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma pazesc singur.
Prietenii raman prieteni. Cei care nu raman, inseamna ca n-au fost.
Prietenia adevarata nu se stinge niciodata.
Fara prietenie nu e dragoste, fara dragoste nu e prietenie.
Prietenii vin si pleaca dar dusmanii se aduna.
Prietenul vechi este ca vinul : pe cat se invecheste pe-atat mai cu gust se bea.

Proverbe despre adevar

Copiii si oamenii beti spun adevarul.
Adevarul nu se teme de judecata.
Adevarul sta scris printre randuri.
Nu e greu sa gasesti adevarul, e greu sa doresti sa-l gasesti.
Adevarul trebuie spus uneori in gluma.
Pentru a ingropa adevarul trebuie multe lopeti.
Adevarul este intotdeauna la mijloc.
Nu toate adevarurile se pot spune.
Adevarul umbla cu capul spart.
Adevarul este bun la timpul potrivit.
Multi cunosc adevarul dar nu toti spun adevarul.
Adevarul este rareori pur si niciodata simplu.
Adevarul este ca focul : cand vrei sa-l acoperi, arde.
Adevarul nu trebuie dovedit. El exista si atat.
Gura copilului adevar graieste.
Adevarul supara.
Fiecaruia ii place sa auda adevarul. In special despre altii.
Adevarul straluceste mai tare ca soarele.
Adevarul pluteste ca untdelemnul deasupra apei.
Ulciorul nu merge de multe ori la apa.
De la adevar pana la minciuna nu e decat un pas.
Adevarul se spune la despartire.
Adevarul e dulce ca mierea, minciuna amara ca fierea.

Proverbe despre lene

Lenea e cucoana mare care cere de mancare.
Lenevia e sora buna cu saracia.
Taie frunza la caini.
Pana se incalta, soarele se-nalta. Pana se gateste, soarele asfinteste.
Omul lenos moare de foame.
Lenesul mai mult alearga, scumpul mai mult pagubeste.
Lenesul face umbra pamantului degeaba.
Cade para malaiata in gura lui Natafleata.
La placinte inainte, la razboi inapoi.
Munca lungeste viata, lenea o scurteaza.
Lenea e la om ca rugina la fier.
Pana se incalta, soarele se-nalta.
Cu lenesul nu faci casa, caci lui de lucru nu-i pasa.

Proverbe despre sanatate

Sanatatea e mai buna decat toate.
Sanatatea nu are pret, nu poti sa o cumperi.
Boala o simti dar sanatatea nu.
Curatenia este mama sanatatii.
Da-ne Doamne sanatate ca belele curg.
Cine mananca fara sa munceasca isi distruge sanatatea.
Sanatatea e cel mai de pret bun al omului.
Cel care nu a cunoscut boala nu stie sa pretuiasca sanatatea.
Pastreaza-ti sanatatea de tanar.
Nu intreba omul de sanatate, uita-te la fata lui.
Doctorul nu are ce cauta la omul care se trezeste devreme si se culca la timp.
Proverbe despre bunatate
Bine faci, bine primesti.

De omul bun si de vreme buna nu te saturi niciodata.
Cu bunatatea mori de foame.
Bunatatea este o limba pe care o inteleg atat surzii cat si cei lipsiti de minte.
Sa fii bun si bland la toate, dar pana unde se poate.
Om bun ca painea calda.
Bunatatea intrece frumusetea.
Raspunsul bland inlatura mania.
Omul bun pretuieste bunatatea precum albina floarea.
Omul bun se vede dupa infatisare.
Sa fii bun inseamna sa-i iubesti pe oameni mai mult decat merita

Proverbe despre munca

Cine lucreaza si tace, mai multa treaba face.
Dupa munca si rasplata.
Cine se scoala de dimineata, departe ajunge.
Omul care nu munceste, in lipsuri traieste.
Nu sta ca-ti sta norocul.
Pomul se cunoaste dupa roade, omul dupa fapte.
Munca innobileaza pe om.
Munca lungeste viata, lenea o scurteaza.
Nu lasa pe maine ce poti face azi.
Munca intareste pe om, lenea il ofileste.
Omul muncitor de paine nu duce dor.
Munca aduce bogatie iar lenea aduce saracie.
Ziua buna se cunoaste de dimineata.
Meseria e bratara de aur.
Cine nu munceste, flamanzeste.

Proverbe despre carte

Ai carte, ai parte.
Cartea este mama invataturii.
A fi om cu carte.
Cartea buna este ca o conversatie cu un om destept.
Cartea e o comoara nepretuita.
Cine stie carte departe ajunge.
A se tine de buchea cartii.
Viata e o carte iar noi o fila din ea.
De fiecare data cand deschizi o carte inveti ceva.
A invatat carte pana la glezne.
Stie carte pana la genunchiul broastei.
Cine invata la tinerete se odihneste la batranete.
Cartea este un prieten rece dar sigur.
O carte inchisa e ca un bloc de piatra.
A lega cartea de gard.
Citate despre dragoste
» “Iubirea inseamna a fi doi si a nu fi decat unul. Un barbat si o femeie ce se topesc intr-un inger.” (Victor Hugo)
» “Omul are nevoie de dragoste. Viata fara duiosie si fara iubire nu e decat un mecanism uscat, scartaitor si sfasietor.” (Victor Hugo)
» “Dragostea curata si suspiciunea nu pot locui impreuna.” (Alexandre Dumas)
» “Dragoste se cheama atunci cand viata ta se contopeste firesc cu cea a persoanei iubite, cand sufletul tau se impleteste strans cu al celuilalt!” (Michel Zevaco)
» “Dragostea nu are nevoie de cuvinte, insa cuvintele au intotdeauna nevoi de dragoste.” (Ionut Caragea)
» “O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara.” (Proverb Suedez)
» “Lumea aceasta va fi o lume mai buna atunci cand puterea dragostei va inlocui dragostea de putere.” (anonim)
» “Viata fara dragoste este o umbra a lucrurilor care ar putea fi.” (anonim)
» “Dragostea consta in dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a simti fericirea acestuia ca si cum ar fi a ta.” (Emanuel Swdenborg)
» “Dragostea ii arata omului cum ar trebui el sa fie. Cand iubesti, descoperi in tine o nebanuita bogatie de tandrete si duiosie si nici nu-ti vine sa crezi ca esti in stare de o astfel de dragoste.” (Cehov)
» “Dragostea construieste poduri acolo unde nu exista.” (R. H. Delaney)
» “Nu exista prietenie sau dragoste mai mare ca aceea a unui parinte pentru copilul sau.” (Henry Ward Beecher)
» “Dragostea este dorinta irezistibila de a fi irezistibil dorit.” (Robert Frost)
» “Uneori inima vede ce este invizibil pentru ochi.” (H. J. Brown)
» “De dragostea oamenilor rai si de ura celor buni sa fugi.” (Epictet)
» “Orice dragoste care nu are la baza prietenia este ca un castel construit pe nisip.” (Ella Wilcox)
» “Nu merita sa plangi pentru nimeni, iar cei care merita nu te vor face sa plangi.” (Garcia Marquez)
» “Sigur ca exista si dragoste la prima vedere, dar este intotdeauna bine sa mai aruncam si o a doua privire.” (anonim)
» “Daca vrei sa fii iubit, iubeste.” (Seneca)
» “Dragostea imatura spune ‘Te iubesc pentru ca am nevoie de tine’. Dragostea matura spune ‘Am nevoie de tine pentru ca te iubesc’.” (Erich Fromm)
» “Cred ca in fiecare eveniment din viata este o oportunitate de a alege dragostea in locul fricii.” (Oprah Winfrey)
» “Nu iubesti o femeie pentru ca e frumoasa, dar ea este frumoasa pentru ca o iubesti.” (anonim)
Citate filosofice cu privire la problema existentei
» “Ma indoiesc, de adevarul tuturor credintelor mele. De indoiala mea insa nu m-as putea indoi. Iar intrucat ma indoiesc, cuget, nici aceasta n-as puteao nega. Si de vreme ce cuget sau gandesc insemneaza ca exist ca fiinta cugetatoare sau ganditoare. Pot sa ma indoiesc de existenta tuturor lucrurilor din natura. Pot sa ma indoiesc existenta propriului meu corp: de unde stiu ca nu este o simpla inchipuire ? Cat timp insa am aceasta neincredere, gandesc si ca atare exist ca o fiinta ganditoare , independenta de corpul material.” (Descartes – filosof modern)
» “Uneori mi-a venit in minte ca orice lucru ar putea sa aiba Ideea sa. Dar cand cad asupra acestui gand, ma grabesc sa fug de teama sa nu ma pierd intr-un abis. Ma refugiez deci aproape de astelalte lucruri pentru care am recunoscut impreuna ca exista Idei, si ma consacru in intregime studiului lor.” (Socrate – filosof transcedentist)
» “Ele zboara si inoata intr-adevar fara aripi, purtate de un element pe jumatate spiritual; nu alearga infricosate dupa hrana materiala, ci se multumesc cu lumina pe care si-o trimit reciproc, nu se inbulzesc, nu se lovesc, ci se misca intr-o ordine clara pe un drum armonios.” (Fechner – filosof panteist finalist, despre insufletirea astrelor)
» “Dumnezeu este sufletul intregii naturi. El nu este afara, ci inauntru ei. Natura este cu alte cuvinte insufletita si divina.” (Fechner – filosof panteist finalist, despre Dumnezeu ca suflet al naturii)
Citate pentru afaceri
» “Faceti primul pas cu credinta. Nu trebuie sa vedeti intreaga scara. Trebuie doar sa faceti primul pas.” (Martin Luther king Jr.)
» “Fiecare dintre noi considera ca cel mai important lucru la un pom il reprezinta fructul, insa de fapt acesta este samanta.” (F.W. Nietzsche)
» “Iata secretul meu, un secret foarte simplu. Doar cu inima poti vedea lucrurile asa cum trebuie; lucrurile esentiale sunt ascunse ochiului.” (Antoine de Saint-Exupery)
» “Intotdeauna viseaza si tinteste mai sus decat stii ca poti sa ajungi. Nu te obosi doar sa fii mai bun decat contemporanii si predecesorii tai; incearca sa fii mai bun decat tine insati.” (Anonim)
» “Considearm munca ca pe o inalta functie umana, ca pe o baza a vietii umane, ca pe cel mai demn lucru din viata fiintei umane si care trebuie sa fie libera, creatoare. Oamenii trebuie sa fie mandri de asta.” (David Ben-Gunion)
» “Cu cat mergi mai repede, cu atat ai mai multe sanse sa te impiedici,dar si mai multe sanse de a ajunge undeva.” (Charles F. Kettering)
» “Nimeni nu a fost onorat niciodata pentru ceea ce a primit. Onoarea a fost recompensa pentru ceea ce a dainuit.” (Calvin Coolidge)
» “Vietile majoritatii oamenilor sunt o reflectare directa a gruparilor din care fac parte.” (Anthony Robbins)
» “Nici un om nu devine bogat pana ii imogateste pe altii.” (Andrew Cornegie)
» “Puteti fi siguri ca daca va consacrati timpul si atentia spre avantajul deplin al celorlalti, Universul va va sprijini intotdeauna atunci cand aveti cea mai mare nevoie.” (R.B. Fuller)
» “Scopul cuvantarii nu este de a impune, ci de a convinge.” (I. Negruzzi)
»“Cu cat suntem mai puternici, cu atat ne facem mai multi dusmani. Din aceasta cauza, trebuie sa fim cei mai puternici” (Karel Capek)

» Citeste mai multe Citate de Afaceri
Citate filosofice cu referire la nasterea universului
» “Nimic nu se produce pentru nimic ci fiecare lucru se intampla pentru a cauta si prin necesitate” (Leucipp – filosof antic)
» “In sistemul meu gasesc materia supusa unor legi necesare, consecinta necesara a proprietatilor ei naturale. Existenta tocmai a acestor legi dovedeste existenta unui Dumnezeu. Caci tocmai fiindca natura, chiar si in haos, nu poate proceda decat cu regula si in ordine. Trebuie sa existe un Dumnezeu.” (Kant – filosof contemporan)
» “Ca sa se arate in toata semnificarea ei, Ideea omului avea nevoie sa nu apara singura si detasata, ci sa fie insotita de seria ce coboara prin trepte de-a lungul tuturor formelor animale si vegetale, pana la cele anorganice. Reunirea sau ansamblul lor este aceea care completeaza obiectivarea vointei.” (Schopenhauer – filosof imanentist)
» “Demiurgul voind, ca totul sa fie bun, si nimic sa nu fie rau, atat cat lucrul acesta este posibil, a luat masa lucrurilor vizibile, care se agita intr-o miscare neinfranata si fara norma, si din haos facu sa nasca ordine, gandind ca ordinea era mult mai buna. Acel care este perfect in bunatate nu a putut face nimic care sa nu fie foarte bun. El a gasit astfel ca din toate lucrurile vizibile nu putea scoate nici un lucru mai frumos ca o fiinta inteligenta si ca inteligenta nu putea fi fara suflet. El a pus de aceea inteligenta in suflet, sufletul in corp, si a organizat universul ca sa fie prin insasi constitutia sa opera cea mai frumoasa si cea mai perfecta.” (Platon – filosof transcedentist)
Citate Sorin Cerin
» Destinul este lantul intamplarilor Neintamplatoare care se succed unei singure intamplari intamplatoare:Dumnezeu!
» De ce si-a atribuit omul siesi vina de a exista in murdaria acestei lumi haotice prin pacatul sau originar si nu i-a atribuit-o lui Dumnezeu?
» Intreaga Viata ne raportam la Moarte fara a sti daca atunci cand suntem morti ne vom raporta la Viata.
» Bineinteles ca si moartea dispare odata cu fiinta.
» Cum omul este posesorul libertatii din sine tot astfel omul devine si posesorul dictaturii din sine.
» Cel care tine din toate baierele sale umanul,nu este nimeni altcineva decat banul.in decadenta sa zornaitoare crede ca a fi uman trebuie sa fi neaparat milos si atent la semenii tai.in nici un caz.A fi uman trebuie sa fii mai inainte de toate drept cu tine insuti ca mai apoi sa fi drept cu semenii tai.Mila nu are ce sa caute in adevaratul umanism si nici condescendenta,precum nu au ce cata interesele meschine de toate felurile ascunse sub hainele binelui sau ale onestitatii.
» De cate ori vei gasi ceva sublim atat in Om cat si in societatea creata de acesta sa stii ca este cireasa de pe tortul cu nume de diabolic.Pe de alta parte Omul este un conglomerat de paradoxuri dar si de compromisuri cu el insusi fiindca viata lui consta in acest compromis diabolic de a se fura pe sine insusi,pentru a deveni mai puternic si triumfator,culmea,in fata altor semeni de-ai sai care fac acelasi lucru.
» Genialitatea este de fapt un furt de sine al fiintei umane.Am incercat pe cat posibil sa realizez o structuralizare a fiintei umane in raport cu genialitatea si am conchis ca la baza genialitatii se afla sentimentul frustrant de teama,sentiment care a nascut atatea capodopere sau realizari epocale ale omenirii.
» Teama este aceea care l-a facut pe Om uman, pentru ca acesta i-a inteles mesajul! Daca Omul nu ar fi inteles mesajul temerilor ar fi ramas si in ziua de azi la stadiul pe care-l consideram noi a fi animalic, dar fara sa stim care este limbajul sau adevaratul mod de gandire sau rationalizare al animalelor sau plantelor.
» Sa te fereasca Dumnezeu de razboaiele umanului din Om fiindca acestea sunt mult mai perfide si mai inrobitoare decat cele ale animalului. Umanul este furt, este premeditare a acestuia caracterizat prin mijloace deosebit de perfide si diabolice. Omul este in sine o fiinta diabolica, iar sublimul sau nu este nici pe departe unul angelic, ci unul totalmente diabolic.
» Razboiul economic este un razboi mult mai evoluat decat cel militar,care orice am spune, apartine umanului din Om.Pentru a duce o lupta economica este nevoie in primul si primul rand de anumite principii,care oricat de imorale ar parea in ochii celor furati,ele trebuie sa devina morale in ochii celor care fura,tocmai pentru a-si legitima acest furt.Lozinci de genul:”Spre binele poporului care astfel va scapa de saracie”etc.Acesta este umanul din OM!
» Fericirea isi are originea in suferinta si oricat de mult am dori sa traim numai in fericire este absolut imposibil, intrucat fara suferinta aceasta niciodata nu-si va arata miraculosul sau spectru.
» si necunoasterea poate sa fie un atribut al nemuririi paradisiace. Odata ce nu cunosti moartea, dar nici nasterea, iar cu toate acestea posezi anumite simturi, cum ar fi cel al hranei sau al placerii de a innota, odata ce nu cunosti raul, dar nici binele care se suprapune ca revers acestuia, nu esti mai fericit?
» Ne iubim fiindca visul Destinului tau este in mine.
» Omul este o soapta mincinoasa a Creatiei!
» Adevarata Sacralitate este forma superioara a Iubirii definita prin Sfintenie.
» Sufletul pereche este ceea ce aspiram noi si am vrea sa intelegem despre noi, este ceea ce consideram a fi perfectiune, puritate si nemarginire la propria noastra fiinta.
» Doar muritorii cauta nemurirea, fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta.
» Cati oameni realizeaza in momentul visului ca viseaza? Foarte putini sau aproape deloc. Majoritatea traiesc din plin realitatea acelui vis precum traiesc la fel de plin realitatea celuilalt vis care se numeste viata.
» Abia acum as vrea sa cuprind infinitul, sa-l intreb ce a cautat la intalnirea sa cu Dumnezeu? Doar fiindca vroia sa cunoasca Sfarsitul unui inceput sau poate ca se simtea la fel de singur ca si Dumnezeu fara de noi?
» Oare am gresit atat de mult cu totii prin pacatul originar de inceput al lumii cand am vrut sa stim nestiutul, sa intelegem neintelesul, pentru a incerca sa invatam sa murim cand pentru moarte nu ai nevoie de nici o invatatura, cum probabil nu avem nevoie nici pentru viata?
» Sa fim optimisti, iubirea mea cea mare, fiindca avem de partea noastra clipa si nu Destinul, fiindca avem eternitatea acestei clipe si nu timpul, fiindca ne avem pe noi, acum si aici, si nicaieri in urma clipei, fiindca va ninge cu timp, si aceasta urma va fi ingropata de stele cazatoare, devenind o amintire a unei lumi trecute.
» Te gandesc si stiu ca nu ai tolera o iarna a singuratatii niciodata, dar mai stiu ca anotimpurile nu pot fi alungate din existenta noastra efemera de acum. Cu cat e mai efemera existenta, cu atat o dorim mai eterna si mai inflacarata de pasii tristi sau plini de sine ai unei iubiri care cu cat este mai profunda cu atat devine mai dureroasa. E si asta o desertaciune.
» Tu esti catedrala de care am nevoie, iubirea mea, pentru mantuirea propriei mele existente.
» De ce suferim din dragoste? Nu ar fi mai bine sa uitam de aceasta durere care e una dintre cele mai acute ale acestui cer, peste care se astern norii cuvintelor cateodata? Sunt momente in care vreau sa-ti scriu dar nu pot, in care vreu sa alerg dar imi simt clipele de plumb, in care vreau sa sparg cupa plina de venin scrisa in Destinul trecut de dinaintea noastra a acestei lumi dar nu pot fiindca fac parte din el la fel ca si tine iubirea mea si de aceea va trebui sa bem durerea iubirii pana la capat implinindu-ne astfel soarta ca un dat al creatiei petrecute mai demult decat insuti timpul.
» Sunt alaturi de tine in acest mister care e filozofia iubirii pe care as vrea sa o inteleg privind adanc in ochii tai si sa aflu daca iubind vei intelege mai mult despre tine decat daca ai fi ceea ce esti azi ca suflet, un strain, un simplu trecator in aceasta existenta care va deveni un vis uitat odata cu moartea sau poate un vis reamintit dar tot un vis. Te tin de mana si nu vreau sa ma trezesc din acest vis care este actuala mea viata reala tocmai fiindca vreau sa fiu etern alaturi de tine.
» Sunt momente in care simt cum cerul se prabuseste peste Destinul meu, ascuns in buzunarul propriilor mele sentimente pentru a-l feri de oricine ar incerca sa-l fure, tocmai pentru a ti-l putea darui tie, iubirea mea cea mare. Daca s-ar prabusi cerul oare as mai putea sa ti-l daruiesc atâta timp cât Destinul ramâne scris doar sub un cer al intâlnirii noastre accidentale? Oare am mai fi noi daca am elimina acest accident al iubirii?
» Sunt bolnav de iubire, sunt bolnav de clipele Destinului tau ce se afla in inima mea care imparte cele doua eternitati ale noastre in timpi si spatii ale dorintelor si sentimentelor noastre nesfârsite.
» Si vom fi etern impliniti si hraniti de Dumnezeul iubirii noastre stiind ca ne mistuim pentru acest Dumnezeu care va ramâne etern peste timpi sau spatii, peste orice desertaciune, stiind ca doar El, acest Dumnezeu suntem: Noi! Acesta este sensul iubirii noastre al sufletelor pereche.
» Atunci când privesc in strafundurile fiintei tale, iubindu-te atât de mult, il privesc si il simt pe Dumnezeu, amintindu-mi de una dintre imaginile sale atât de dragi mie: chipul tau!
» Sorin Cerin este un eseist, filosof si prozator de origine romana, nascut la 25 Noiembrie 1963, la Baia Mare.
Citate diverse
» “Nu doresc sa reprezint totul pentru oricine, ci as dori sa insemn ceva pentru cineva anume.” (Javan)
» “Iubeste profund si pasional. S-ar putea sa fii ranit, dar e singura cale de a-ti trai viata pe deplin.” (Intelepciunea populara)
» “Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe…” (Constantin Brancusi)
» “Totul ar trebui sa fie cat mai simplu cu putinta, insa nu mai simplu de atat.” (Albert Einstein)
» “Lumea e nebuna cand vine vorba de frumusete.” (Richard Bach)
» “E mai bine sa meriti laude si sa nu le primesti decat sa le primesti fara sa le meriti.” (Mark Twain)
» “Greseala e umana, a ierta e divin.” (Alexander Pope)
» “Nu uitati ca adevarata personalitate a unui individ este redata de felul in care trateaza o persoana care nu-i poate oferi nimic in schimb.” (Ann Lander)
» “Lasa gratia si bunatatea sa fie principala piatra de temelie a afectiunii. Pentru ca dragostea ce uraste sfarsitul, va avea un sfarsit; pe cand ceea ce e bazat pe virtute adevarata, intotdeauna va continua.” (John Dryden)
» “Lenea nu e nimic altceva decat o obijnuinta de a te odihni inainte de a obosi.” (Jules Renard)
» “Lipsa totala a umorului face viata imposibila.” (Colette 1952)
» “Nouazeci la suta din arta de a trai consta in a te intelege cu cei pe care nu-i poti suferi.” (Samuel Goldwin)
» “Cine nu cade nu se poate inalta” (L.Blaga)
» “Invatatura iti da lumina dar nu te inalti decat prin caracter” (O.Denusianu)
» “Chiar daca inima iti plange, in fata oamenilor trebuie sa zambesti mereu, altfel ei iti vor cunoaste tristetile si te vor compatimi ca pe un om slab.”
» “Omul este prin natura sa o fiinta sociala” (Aristotel)
» “Viata trebuie traita asa cum este pentru ca ni s-a dat fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati”
» “Se zice ca timpul trece. Timpul nu trece niciodata. Noi trecem prin timp.” (Garabet Ibraileanu)
» “Cel mai trist moment e cand te aflii singur in propriul tau interior”
» “Omul insetat care nu a intalnit in calea lui nici un izvor; e prea fericit cand gaseste o baltoaca” (Sharid de Balkh)
» “Prietenia inseamna un suflet in doua trupuri” (Aristotel)
» “Cautam binele fara a-l gasi vreodata, in schimb gasim raul fara sa-l cautam” (Democrit)
» “Toti oamenii treji nu au decat un singur univers, pe cand cei ce dorm au, fiecare, universul lor” (Heraclit din Efes)
» “A visa, asta-i fericirea; a astepta, asta-i viata” (Victor Hugo)
» “Nasterea si moartea nu pot fi remediate dar ne putem bucura de ceea ce le desparte” (Georges Santayana)
» “Daca toata bogatia unui om se afla in mintea sa, nimeni nu va putea sa i-o fure” (Benjamin Franklin)
» “Dumnezeu ne viseaza. Daca se trezeste, noi disparem pentru totdeauna” (Gerard Kornelis Van Het Reve)
» “Ceea ce oamenii doresc de fapt, nu este cunoasterea, ci certitudinea” (Bertrand Russel)
» “Inteligenta este capacitatea cu ajutorul careia vom intelege, pana la urma ca totul este de neinteles” (Maurice Maeterlink)
» “Mintile noastre poseda de la natura o dorinta nestavilita de a cunoaste adevarul” (Cicero)
» “Bunul simt se compune din adevaruri care trebuiesc spuse si din adevaruri ce nu se spun” (Rivarol)
» “Oricat de urat ar fi adevarul, tot e mai frumos decat cea mai frumoasa minciuna” (M. Codreanu)
Cateva din “Legile lui Murphi”
» “Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.”
» “Nimic nu arata atat de frumos cand este privit de aproape, ca atunci cand este privit de departe.”
» “Daca poti distinge sfaturile bune de cele rele, atunci nu mai ai nevoie de sfaturi.”
» “Daca nu vrei ceva, gasesti din plin si daca chiar ai nevoie de ceva, nu gasesti nicaieri.”
» “Daca esti bun, ti se va incredinta toata munca, daca esti mai putin bun, vei scapa mai usor.”
» “Seful are intotdeauna dreptate.”
» “Fiecare crede in dragoste, dar se intreaba daca ea exista.”
» “Iubirea vietii tale te va dori inapoi doar atunci cand tu vei fi implicat in alta relatie serioasa.”
» “Dragostea ii determina pe oameni sa faca lucruri prostesti.”
» “Cu cat iti doresti mai mult o femeie cu atat ea te va dori mai putin.”
» “Daca dragostea este oarba, casatoria iti deschide ochii.”
» “Cheia catre inima unei femei este un dar neasteptat, intr-un moment neasteptat.”
» “Daca inima iti este franta, cel mai bine este sa maturi ramasitile si sa le arunci.”
» “Un calculator este la fel de destept ca si persoana care il foloseste.”
» “Singurul program care functioneaza perfect de fiecare data este un virus.”
» “Vremea nu este niciodata cooperanta cu fotografii.”
» “Nu esti suficient de tanar pentru a sti tot.”
» “Intotdeauna acel examen la care vei absenta va fi mai usor decat acele examene la care ai participat.”
» “Nu are importanta cat de mult inveti pentru examen, ti se va pune o intrebare din acea mica parte de materie pe care nu ai mai apucat sa o mai inveti.”
» “Sistemele noi genereaza probeleme noi”
» Edward A. Murphy a fost un inginer aerospatial american, care a trait intre 1918 si 1990.
Proverbe
» Un om trebuie sa fie destul de mare sa-si recunoasca greselile, suficient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte.
» Este imposibil sa-i ridici pe altii la un nivel mai inalt decat acela la care te aflii tu insiti. Da dar eu sunt intr-o continua ascensiune si sper sa ne ridicam impreuna.
» La doua zeci de ani domneste sentimentul, la trei zeci de ani vointa, iar la patruzeci, judecata.
» Exista doua cai sigure spre dezastru: sa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni.
» Daca aduni toata viata bani de frica saraciei, ai ajuns deja sclavul ei!
» Seful este o persoana care vine intotdeauna devreme cand tu ai intarziat si intarzie ori de cate ori vii devreme!
» Timpul si distanta pot stinge iubirile mici, dar le fac sa creasca pe cele mari.
» Viata este o problema complicata si primii o suta de ani sunt si cei mai grei.
» In orice mare iubire este si un pic de orbire, dar in niciuna mai multa ca in iubirea de bani.
» Cand esti tanar, incerci sa schimbi toata lumea; cand ai imbatranit, vrei sa-i schimbi pe cei tineri!
» Daca esti bou si vrei sa te arunci de pe o cladire datorita unei fete , sa te gandesti inainte mai boule ca ai coarne si nu aripi .
» Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura.
» Persoanele care nu se razgandesc niciodata, gandesc de obicei foarte putin.
Famous Quotes
» The secret of life is honesty and fair dealing. If you can fake that, you’ve got it made. (Groucho Marx)
» Minds are like parachutes. They only function when they are open. (Sir James Dewar)
» Don’t go around saying the world owes you a living; the world owes you nothing; it was here first. (Mark Twain)
» Life is the art of drawing sufficient conclusions from insufficient premises. (Samuel Butler)
» The man who never makes a mistake always takes orders from one who does.
» We think in generalities, but we live in details. (Alfred North Whitehead)
» One who sits between two chairs may easily fall down. (Proverb from Romania and Russia)
» Doubt is not a pleasant condition, but certainty is absurd. (Voltaire)
» Deal with the faults of others as gently as with your own. (Chinese Proverb)
» A classic is a book which people praise and don’t read. (Mark Twain)
» Never express yourself more clearly than you are able to think. (Niels Bohr)
» The most difficult thing in the world is to know how to do a thing and to watch somebody else doing it wrong, without comment. (T. H. White)
» History is the version of past events that people have decided to agree upon. (Napoleon Bonaparte)
» Imagination is the one weapon in the war against reality. (Jules de Gaultier)
» The important thing is never to stop questioning. (Albert Einstein)
» Every really new idea looks crazy at first. (Alfred North Whitehead)
» A cynic is a man who knows the price of everything, and the value of nothing. (Oscar Wilde)
Engleza

Engleza pentru copii si parinti

Published by:

Ordinea cuvintelor in limba engleza

Ordinea cuvintelor in propozitie este esentiala pentru sensul propozitiei in limba engleza

Limba engleza – SVO

Engleza vorbita astazi sau engleza moderna, este o limba analitica, ceea ce inseamna ca ordinea cuvintelor in propozitie este esentiala pentru sensul propozitiei. Spre deosebire de limbile analitice, limbile sintetice folosesc din plin inflexiunile (in special terminatiile-sufixele) pentru a indica o schimbare a functiei gramaticale a unui cuvant.

Limba engleza este de tipul SVO (Subject-Verb-Object = Subiect-Verb-Obiect):
Tim (subiect) drinks (verb) water (obiect).

Present Simple

Present Continuous

Active / Passive Verb Forms

Types of Verbs

Simple Past

Past Continuous

Past Continuous Forms

Present Perfect

Present Perfect continuous

Past Perfect

Past Perfect continuous

Simple Future

Future Continuous

Future perfect

Future perfect continuous

Used to

Would always

Future in the past

Past repetition

Conditional tutorials

 

 

BBC-Learn English

The Free Dictionary

Dictionar englez roman

Povesti Copii

Fata babei si fata mosneagului de Ion Creanga

Published by:

radiocatch22

 

Era odata un mosneag s-o baba; si mosneagul avea o fata, si baba iar o fata. Fata babei era sluta, lenesa, tifnoasa si rea la inima; dar, pentru ca era fata mamei, se alinta cum s-alinta cioara-n lat, lasind tot greul pe fata mosneagului. Fata mosneagului insa era frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile cele bune si frumoase. Dar aceasta fata buna era horopsita si de sora cea de scoarta, si de mama cea vitriga; noroc de la Dumnezeu ca era o fata robace si rabdatoare; caci altfel ar fi fost vai s-amar de pielea ei.
Fata mosneagului la deal, fata mosneagului la vale; ea dupa gateje prin padure, ea cu tabuietul in spate la moara, ea, in sfirsit, in toate partile dupa treaba. Cit era ziulica de mare, nu-si mai stringea picioarele; dintr-o parte venea si-n alta se ducea. S-apoi baba si cu odorul de fiica-sa tot cirtitoare si nemultamitoare erau. Pentru baba, fata mosneagului era peatra de moara in casa; iar fata ei, busuioc de pus la icoane.
Cind se duceau amindoua fetele in sat la sezatoare sara, fata mosneagului nu se incurca, ci torcea cite-un ciur plin de fuse; iar fata babei indruga si ea cu mare ce cite-un fus; s-apoi, cind veneau amindoua fetele acasa noaptea tirziu, fata babei sarea iute peste pirleaz si zicea fetei mosneagului sa-i deie ciurul cu fusele, ca sa-l tie pana va sari si ea. Atunci fata babei, vicleana cum era, lua ciurul si fuga in casa la baba si la mosneag, spuind ca ea a tors acele fuse. In zadar fata mosneagului spunea in urma ca acela este lucrul minelor sale; caci indata o apucau de obraz baba si cu fiica-sa si trebuia numaidecit sa ramiie pe-a lor. Cind venea duminica si sarbatorile, fata babei era impopotonata si netezita pe cap, de parc-o linsese viteii. Nu era joc, nu era claca in sat la care sa nu se duca fata babei, iar fata mosneagului era oprita cu asprime de la toate aceste. S-apoi, cind venea mosneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbla melita: ca fata lui nu asculta, ca-i usernica, ca-i lenesa, ca-i soiu rau, ca-i laie, ca-i balaie; si ca s-o alunge de la casa; s-o trimita la slujba, unde stie, ca nu-i de chip s-o mai tie; pentru ca poate sa innaraveasca si pe fata ei.
Mosneagul, fiind un gura-casca, sau cum iti vre sa-i ziceti, se uita in coarnele ei, si ce-i spunea ea sfint era. De inima, bietul mosneag poate c-ar mai fi zis cite ceva; dar acum apucase a cinta gaina la casa lui, si cucosul nu mai avea nici o trecere; s-apoi, ia sa-l fi pus pacatul sa se intreaca cu didiochiul; caci baba si cu fiica-sa il umpleau de bogdaprosti.
Intr-una din zile, mosneagul, fiind foarte amarit de cite-i spunea baba, cheama fata si-i zise:
– Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ma-ta de tine: ca n-o asculti, ca esti rea de gura si innaravita si ca nu este de chip sa mai stai la casa mea; de-aceea du-te si tu incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca sa nu se mai faca atita gilceava la casa asa din pricina ta. Dar te sfatuiesc, ca un tata ce-ti sunt ca, orisiunde te-i duce, sa fii supusa, blajina si harnica; caci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o; c-a mai fost si mila parinteasca la mijloc dar prin straini, Dumnezeu stie peste ce soiu de saminta de oameni ii da; si nu ti-or putea rabda cite ti-am rabdat noi.
Atunci biata fata, vazind ca baba si cu fiica-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, saruta mina tata-sau si, cu lacrimi in ochi, porneste in toata lumea, departindu-se de casa parinteasca fara nici o nadejde de intoarcere!
Si merse ea cit merse pe-un drum, pana ce, din intimplare, ii iesi inainte o catelusa, bolnava ca vai de capul ei si slaba de-i numarai coastele; si cum o vazu pe fata, ii zise:
Fata frumoasa si harnica, fie-ti mila de mine si ma grijeste, ca ti-oiu prinde si eu bine vrodata!
Atunci fetei i se facu mila si, luind catelusa, o spala si-o griji foarte bine. Apoi o lasa acolo si-si cauta de drum, multamita fiind in suflet ca a putut savirsi o fapta buna.
Nu merse ea tocmai mult, si numai iaca ce vede un par frumos si inflorit, dar plin de omizi in toate partile. Parul, cum vede pe fata, zice:
Fata frumoasa si harnica, grijeste-ma si curata-ma de omizi, ca ti-oiu prinde si eu bine vrodata!
Fata, harnica cum era, curati parul de uscaturi si de omizi cu mare ingrijire si apoi se tot duce inainte sa-si caute stapin. Si, mergind ea mai departe, numai iaca ce vede o fintina milita si parasita. Fintina atunci zise:
Fata frumoasa si harnica, ingrijeste-ma, ca ti-oiu prinde si eu bine vrodata!
Fata rineste fintina si-o grijeste foarte bine; apoi o lasa si-si cauta de drum. Si, tot mergind mai departe, numai iaca ce da de-un cuptior nelipit si mai-mai sa se risipeasca. Cuptiorul, cum vede pe fata, zice:
Fata frumoasa si harnica, lipeste-ma si grijeste-ma, ca poate ti-oiu prinde si eu bine vrodata!
Fata, care stia ca de facut treaba nu cade coada nimanui, isi sufleca minicile, calca lut si lipi cuptiorul, il humuli si-l griji, de-ti era mai mare dragul sa-l privesti! Apoi isi spala frumusel minile de lut si porni iarasi la drum.
Si mergind ea acum si zi si noapte, nu stiu ce facu, ca se rataci; cu toate aceste, nu-si pierdu nadejdea in Dumnezeu, ci merse tot inainte pana ce, intr-una din zile, des-dimineata, trecind printr-un codru intunecos, da de-o poiana foarte frumoasa, si in poiana vede o casuta umbrita de niste lozii pletoase; si cind s-apropie de acea casa, numai iaca o baba intimpina fata cu blindete si-i zice:
– Da’ ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti?
– Cine sa fiu, matusa? Ia, o fata saraca, fara mama si fara tata, pot zice; si numai Cel-de-sus stie cite-am tras de cind mama care m-a facut a pus minile pe piept! Stapin caut si, necunoscind pe nime si umblind din loc in loc, m-am ratacit. Dumnezeu insa m-a povatuit de-am nimerit la casa d-tale si te rog sa-mi dai salasluire.
– Sarmana fata! zise batrina. Cu adevarat numai Dumnezeu te-a indreptat la mine si te-a scapat de primejdii. Eu sint sfinta Duminica. Slujeste la mine astazi si fii incredintata ca mine n-ai sa iesi in miinile goale de la casa mea.
– Bine, maicuta, dar nu stiu ce trebi am sa fac.
– Ia, sa-mi lai copilasii, care dorm acum, si sa-i hranesti; apoi sa-mi faci bucate; si, cind m-oiu intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici reci, nici fierbinti, ci cum is mai bune de mincat.
Si, cum zice, batrina porneste la biserica, iara fata suflica minicile si s-apuca de treaba. Intai si-ntai face lautoare, apoi iese afara si incepe a striga:
– Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va leie!
Si, cind se uita fata, ce sa vada? Ograda se umpluse si padurea fojgaia de-o multime de balauri si de tot soiul de jivine mici si mari! Insa, tare in credinta si cu nadejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia pe cite una si le laie si le ingrijeste cit nu se poate mai bine. Apoi s-apuca de facut bucate, si cind a venit sfinta Duminica de la biserica si a vazut copiii lauti frumos si toate trebile bine facute, s-a umplut de bucurie; si dupa ce-a sezut la masa, a zis fetei sa se suie in pod si sa-si aleaga de-acolo o lada, care a vre ea, si sa si-o ieie ca simbrie; dar sa n-o deschida pan-acasa, la tata-sau. Fata se suie in pod si vede acolo o multime de lazi: unele mai vechi si mai urite, altele mai noua si mai frumoase. Ea insa, nefiind lacoma, s-alege pe cea mai veche si mai urita dintre toate. Si cind se da cu dinsa jos, sfinta Duminica cam increteste din sprincene, dar n-are incotro. Ci binecuvinteaza pe fata, care isi ie lada si se intoarna spre casa parinteasca cu bucurie, tot pe drumul de unde venise.
Cind, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dinsa era plin de placinte crescute si rumenite. Si maninca fata la placinte, si maninca, hat bine; apoi isi mai ie citeva la drum si porneste.
Cind, mai incolo, numai iaca fintina grijita de dinsa era plina pana-n gura cu apa limpede cum ii lacrima, dulce si rece cum ii gheata. Si pe colacul fintinei erau doua pahare de argint, cu care a baut la apa pana s-a racorit. Apoi a luat paharele cu sine si a pornit inainte.
Si mergind mai departe, iaca parul grijit de dinsa era incarcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, si dulci ca mierea. Parul, vazind pe fata, si-a plecat crengile-n jos; si ea a mincat la pere si s-a luat la drum cite i-a trebuit.
De-acolo mergind mai departe, iaca, se intilneste si cu catelusa, care acum era voinica si frumoasa, iara la git purta o salba de galbeni pe care a dat-o fetei, ca multamita pentru ca a cautat-o la boala. Si de aci, fata, tot mergind inainte, a ajuns la tata-sau. Mosneagul, cind a vazut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie. Fata atunci scoate salba si paharele cele de argint si le da tatine-sau; apoi deschizind lada impreuna, nenumarate herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi iese din ea, incit mosneagul pe loc a intinerit, vazind atitea bogatii! Iara baba a ramas oparita si nu stia ce sa faca de ciuda. Fata babei si-a luat inima-n dinti si a zis:
– Las’, mama, ca nu-i pradata lumea de bogatii; ma duc sa-ti aduc eu si mai multe.
Si cum zice, porneste cu ciuda, trasnind si plesnind. Merge si ea cit merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata mosneagului; se intilneste si ea cu catelusa cea slaba si bolnava; da si ea de parul cel ticsit de omide, de fintina cea milita si seaca si parasita, de cuptiorul cel nelipit si aproape sa se risipeasca; dar cind o roaga si catelusa, si parul, si fintina, si cuptiorul sa se ingrijeasca de dinsele, ea le raspundea cu ciuda si cu bataie de joc:
– Da’ cum nu!? ca nu mi-oiu festeli cu minutele tatucutei si a mamucutei! Multe slugi ati avut ca mine?
Atunci, cu toatele, stiind ca mai usor ar pute capata cineva lapte de la o vaca stearpa decit sa te indatoreasca o fata alintata si lenesa, au lasat-o sa-si urmeze drumul in pace si n-au mai cerut de la dinsa nici un ajutor. Si mergind ea tot inainte, au ajuns apoi si ea la sfinta Duminica; dar si aici s-a purtat tot hursuz, cu obraznicie si prosteste. In loc sa faca bucatele bune si potrivite si sa leie copiii sfintei Duminici cum i-a lauat fata mosneagului de bine, ea i-a oparit pe toti, de tipau si fugeau nebuni de usturime si durere. Apoi bucatele le-au facut afumate, arse si sleite, de nu mai era de chip sa le poata lua cineva in gura; si cind a venit sfinta Duminica de la biserica, si-a pus minile-n cap de ceea ce-a gasit acasa. Dar sfinta Duminica, blinda si ingaduitoare, n-a vrut sa-si puie mintea c-o sturlubateca si c-o lenesa de fata ca aceasta; ci i-a spus sa se suie in pod, sa-si aleaga de-acolo o lada, care i-o placea, si sa se duca in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit si s-a ales lada cea mai noua si mai frumoasa; caci ii placea sa ieie cit de mult si ce-i mai bun si mai frumos, dar sa faca slujba buna nu-i placea. Apoi, cum se da jos din pod cu lada, nu se mai duce sa-si ieie ziua buna si binecuvintare de la sfinta Duminica, ci porneste ca de la o casa pustie si se tot duce inainte; si mergea de-i piriiau calciiele, de frica sa nu se razgindeasca sfinta Duminica sa porneasca dupa dinsa, s-o ajunga si sa ieie lada.
Si cind ajunge la cuptior, frumoase placinte erau intr-insul! Dar cind s-apropie sa ieie dintr-insele si sa-si prinda pofta, focul o arde si nu poate lua. La fintina, asisderea: paharutele de argint, nu-i vorba, erau, si fintina plina cu apa pana-n gura; dar cind a vrut fata sa puie mina pe pahar si sa ieie apa, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fintina intr-o clipa a secat, si fata de sete s-a uscat! Cind prin dreptul parului, nu-i vorba, ca parca era batut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeti c-a avut parte fata sa guste vro una? Nu, caci parul s-a facut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile la nouri! S-atunci, scobeste-te, fata babei, in dinti! Mergind mai inainte, cu catelusa inca s-a intilnit; salba de galbeni avea si acum la git; dar cind a vrut fata sa i-o ieie, catelusa a muscat-o de i-a rupt degetele si n-a lasat-o sa puie mina pe dinsa. Isi musca fata acum degetele mamucutei si ale tatucutei de ciuda si de rusine, dar n-avea ce face. In sfirsit, cu mare ce a ajuns ea si acasa, la ma-sa, dar si aici nu le-au ticnit bogatia. Caci, deschizind lada, o multime de balauri au iesit dintr-insa si pe loc au mincat pe baba, cu fata cu tot, de parca n-au mai fost pe lumea asta, si apoi s-au facut balaurii nevazuti cu lada cu tot.
Iar mosneagul a ramas linistit din partea babei si avea nenumarate bogatii; el a maritat-o pe fiica-sa dupa un om bun si harnic. Cucosii cintau acum pe stilpii portilor, in prag si in toate partile; iar gainile nu mai cintau cucoseste la casa mosneagului, sa mai faca a rau; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atit, ca mosneagul a ramas plesuv si spetit de mult ce-l netezise baba pe cap si de cercat in spatele lui cociorva, daca-i copt.