Radio Catch22 London » February 2, 2013

Daily Archives: February 2, 2013

Top Secret

Misterioasa Doamnă din Elche

Published by:

Dama de Elche Misterioasa „Doamnă din Elche“

In câmpurile funerare şi în alte perimetre arheologice din Andaluzia, Granada şi Marcia, au fost descoperite o seamă de obiecte ce provin din orizonturile regatelor tartesiene. Bronzuri desăvârşit turnate, cratere metalice pentru libaţii şi ritualuri re­ligioase, ceramică fină, în parte de origine miceniană, precum şi sculpturi realizate din piatră albă şi cretă roşie (să fi fost acea „piatră roşie“ evocată în Timaios?). Printre sculpturi, câteva înfăţişează femei înveşmântate în robe drapate cu falduri somp­tuoase, amintind frescele din Knossos şi Thera. Pe multe vase se află incizate elemente decorative care sugerează înrudiri cu motivele geometrice cretane, vădind în această privinţă asimilarea, în forme noi, tartesiene, a influenţelor arealului cultural al Mediteranei. Se decelează, totodată, şi influenţe ale vetrelor culturale autohtone ce s-au exercitat în spaţiul iberic de către populaţiile aborigene: iberii şi iberocelţii. Cât de intens s-au afirmat aceste determinante, cât de rafinat s-a săvârşit sinteza multiplelor şi originalelor influenţe, ne oferă prilejul de a medita o sculptură descoperită în Câmpurile de la Elche, un loc însingurat aflat la distanţă de 12 kilometri de ţărmul mării, nu departe de Alicante.

Statueta, cunoscută azi sub numele de Doamna din Elche impresionează nu numai prin puritatea trăsăturilor şi armonia întruchipării ei, ci şi prin expresia sa aparte, ce ascunde parca un surâs, o întrebare: „ştiţi voi de unde vin, ştiţi voi cine sunt?”, Unii istorici o înscriu ca pe una dintre cele mai reprezentative figuri feminine din orizonturile vechimii: Venus din Wilendoil, Venus din Laspugne, Venus Danubiana… Doamna din Elche, Venus Iberica, cum mai este numită de criticii de artă, are un plus de farmec, o strălucită grandoare. Ea are întipărită pe chipul senin – odinioară fardat cu ocru roşietic, asemenea zeiţelot helladice – o lumină umană şi în acelaşi timp o superbă detaşare de contingent, proprie divinităţii. O asemenea realizare confirma cu elocvenţă opinia exprimată de reputaţi cercetători – printre care Conception Blanca de Torrecillo, Jose Malaguer şi profesorul Antonio Blanco -, părere potrivit căreia Tartesos constituia în urmă cu 2500…3000 de ani un activ focar de civilizaţie. O civilizaţie care a topit, la foc înalt, în creuzetul devenirii ei, preţioasele „grăunţe de aur“ ale inteligenţei stirpelor iberice şi celtice, esenţele unor culturi avansate.

Consună această concluzie cu frumuseţea şi măsura cumpănită a desăvârşitei opere sculpturale, sinteză a unor varii culturi; în această viziune ne poartă gândul la pertinentele reflecţii ale lui Jacques Gemet referitoare la alte spaţii planetare: „Amintirea artei sculpturale greceşti ce se păstrează în faldurile, atitudinile şi chipurile unor statui din China şi Japonia este una dintre cele mai frumoase dovezi ale unităţii lumii noastre“.

Venus Iberica, regină pământeană sau zeiţă, nemurită în piatră albă de sculptorii măiestri ai regelui Arganthonios, ori poate ai lui Geron şi Pheron, vădeşte forţa de creaţie, capacitatea de a zămisli frumosul ale oamenilor din spaţiile tartesiene care au făurit cel mai vechi stat al Apusului european. Ea susţine, implicit, opiniile unor istorici, ca Richard Hennig sau Ivar Lissner, care afirmă că în anii impetuoşi ai apogeului său, Tartesos a reprezentat un pol al civilizaţiei atlanto-europene, „cea mai înaltă cultură din Occidentul antic“.

Poate fi admirata la Muzeul National de Arheologie din Madrid Spania.

mai multe articole in Top Secret

Politichie

Romania continue sa sprijine proiectul gazoductului Nabucco

Published by:

proiectul NabuccoÎntrevederea ministrului afacerilor externe Titus Corlăţean cu omologul său norvegian, Espen Barth Eide

 

Şeful diplomaţiei române,Titus Corlăţean, a avut o întrevedere cu Espen Barth Eide, ministrul afacerilor externe al Regatului Norvegiei, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Cei doi miniştri au trecut în revistă stadiul relaţiilor bilaterale şi au exprimat interesul comun pentru consolidarea dialogului politic şi cooperării economice şi comerciale româno-norvegiene. Ministrul Titus Corlăţean a subliniat interesul părţii române cu privire la implementarea proiectelor cuprinse în Programul privind Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 şi în Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), în ciclul financiar 2009-2014.

În cadrul discuţiilor, cei doi miniştri au abordat problematica energetică, ministrul român al afacerilor externe evidenţiind interesul părţii române cu privire la atragerea investitorilor norvegieni în domeniul sectorului energetic, în special în domeniul resurselor regenerabile şi al creşterii eficienţei energetice. 

Şeful diplomaţiei române a precizat că România doreşte să consolideze importanţa regiunii Mării Negre pe harta energetică a Europei, iar Regatul Norvegiei şi România reprezintă puncte esenţiale pe axa ce leagă nordul continentului de sud-estul acestuia. În acest context, ministrul Titus Corlăţean a reamintit că România va continua să sprijine proiectul gazoductului Nabucco, considerat un proiect strategic.  

De asemenea, cei doi interlocutori au abordat şi problematica cooperării în domeniul afacerilor interne, fiind de comun acord asupra importanţei unei strânse colaborări a instituţiilor din domeniu.

Ministrul Corlăţean l-a invitat pe omologul său norvegian să efectueze o vizită oficială în România, invitaţie acceptată de ministrul Barth Eide.

Întâlnirea ministrului afacerilor externe Titus Corlăţean, cu

Amb. Martin S. Indyk, vicepreşedinte al Brookings Institution

 

În contextul participării la cea de-a 49-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean s-a întâlnit cu ambasadorul Martin S. Indyk, vicepreşedinte şi director al Programului de Politică Externă al Brookings Institution.

 

Discuţiile s-au axat, în special, pe evoluţiile actuale la nivel internaţional, în special în Europa de Est şi Sud-Est şi regiunea Orientului Mijlociu, precum şi pe rolul României în promovarea securităţii şi stabilităţii la nivel regional.

 

Totodată, au fost abordate posibilităţile de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe şi Brookings Institution, fiind agreat ca în perioada următoare să fie continuate contactele directe dintre prestigioasa organizaţie şi MAE, atât la Bucureşti cât şi la Washington.

 

Informatii suplimentare

 

Brookings Institution este o organizaţie non-profit de politici publice, cu sediul în Washington DC. Face parte din grupul celor mai influente organizaţii americane în domeniu.

Misiunea organizaţiei este de a realiza cercetare independentă şi de calitate, în baza căreia să fie realizate recomandări practice şi inovative care să promoveze inclusiv obiectivul creării unui sistem internaţional deschis, sigur, prosper şi cooperant.

 

Întâlnirea de lucru a ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu şefi de misiune ai României din state membre UE

În marja participării la Conferinţa de Securitate de la Munchen, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut la 1 februarie  2013, o întâlnire de lucru cu şefi de misiune ai României din state membre UE.

Întâlnirea a fost dedicată discutării elementelor prioritare de pe agenda europeană din perspectiva identificării modalităţilor optime de promovare a intereselor României şi, implicit, de a maximiza beneficiile apartenenţei ţării noastre la UE în funcţie de obiectivele strategice naţionale.

Discuţiile au avut la baza constatările evaluărilor pe trei paliere conexe: relaţia României cu Uniunea Europeană, evoluţiile actuale din Uniune şi organizarea în plan instituţional intern a procesului de gestionare a afacerilor europene. Pe acest fond, discuţiile au vizat acţiunea Ministerului Afacerilor Externe din perspectiva rolului său central în gestionarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi statele sale membre, inclusiv în logica de pregătire a preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în 2019.

Dintre dosarele de actualitate ale agendei europene, un subiect prioritar de discuţie a fost cel referitor la aderarea României la spaţiul Schengen. Au fost evaluate modalităţile de acţiune a României la nivelul UE, cu accent pe consolidarea profilului politic, instituţional şi administrativ al ţării noastre ca membru activ într-o Uniune care trebuie să răspundă provocărilor actuale pentru a servi mai eficient intereselor statelor membre şi a face faţă transformărilor generate de reaşezările de putere la nivel mondial.

Altă temă de reflecţie a fost cea legată de profilul Ministerului Afacerilor Externe, ca instituţie care trebuie să-şi păstreze valenţa de acţiune în folosul cetăţeanului, prin derularea unui set cât mai cuprinzător de politici consulare şi promovarea unei diplomaţii active, cu impact direct asupra cetăţenilor.