Radio Catch22 London » January 15, 2013

Daily Archives: January 15, 2013

Politichie

Reactii privind criza din Mali.

Published by:

Comunicat de presăprivind criza din Mali

   

România îşi exprimă profunda preocupare cu privire la recentele evoluţii ale situaţiei din Mali, generate de operaţiunile militare lansate de grupările rebele radicale din nordul acestei ţări.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, va participa la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, dedicată crizei din Mali, care se va desfășura la 17 ianuarie la Bruxelles.

MAE condamnă cu fermitate acţiunile grupărilor teroriste care susţin violenţa şi extremismul religios şi conduc la amplificarea riscurilor de destabilizare pentru întreaga regiune sub-sahariană. MAE salutăsprijinul acordat de Franța autorităților de la Bamako.

România se pronunţă în favoarea unei conlucrări internaţionale active, alături de autorităţile maliene, în vederea restaurării ordinii constituţionale şi a stabilităţii în Mali, în acord cu poziţia exprimată de Uniunea Europeană şi în spiritul deciziilor adoptate de ONU şi de Uniunea Africană.

România acordă o importanţă deosebită respectării valorilor democratice, toleranţei, statului de drept, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului Mali.

Politichie

Promovarea reperelor culturale româneşti din Europa

Published by:

stiri externe
Promovarea reperelor culturale româneşti din Europa

 

În continuarea demersurilor constante de promovare a imaginii României în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe are în vedere un instrument nou de promovare a diversităţii reperelor româneşti aflate în spaţiul european, respectiv realizarea unei hărţi interactive a acestora. Vor fi prezentate monumente de arhitectură, opere artistice realizate de plasticieni români, aflate în diverse spaţii publice şi muzee din Europa, precum şi alte locuri care amintesc de România. 

Acest inventar simbolic este menit să pună în valoare contribuţia bogată pe care poporul român a adus-o de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene. Acesta se adresează, în egală măsură, românilor şi turiştilor străini, cărora le va servi drept ghid, facilitându-le identificarea elementelor ce au legătură cu România în diferite state europene.

Materialul va prezenta monumentele de arhitectură deţinute de statul român în străinătate şi folosite ca sedii de ambasadă, precum Palatul Morzin[1] din Praga, sau institute culturale, cum ar fi Accademia di Romania din Roma[2]. De asemenea, publicul larg va putea observa îndeaproape Monoplanul Vuia I şi avionul cu reacţie al lui Henri Coandă, aflate la Musée de l’Air et de l’Espace din Le Bourget[3], Franţa.

Totodată, acest inventar simbolic va include numeroase opere de artă precum cele găzduite de Atelierul lui Constantin Brâncuşi[4] din Paris, sculptura acestuia, „Le grand coq”, aflată în parcul Fundaţiei Gianadda din Martigny[5] (Elveţia) sau colecţia de 37 de lucrări semnată de Victor Brauner, aflată la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg. Vor fi amintite, de asemenea şi donaţiile făcute de România la Consiliul Europei (Constantin Brâncuşi – „Rugăciune”, sculptură amplasată la  intrarea în Hemiciclul Palatului Europei; Ion Mândrescu – „Omul – timp şi spaţiu”, sculptură amplasată în faţa Biroului Secretarului General al Consiliului Europei, Tiţiana Comşa – Tapiţerie reprezentând doi păuni, localizată între sălile de reuniuni 12 şi 13) sau lista guvernatorilor militari ai oraşului Strasbourg, care poate fi citită pe Palatul Guvern atorului militar, şi unde se regăseşte numele Generalului Berthelot. Numeroase plăci comemorative şi statui dedicate unor personalităţi româneşti, vor fi, de asemenea, prezentate, dar şi nume de parcuri şi străzi.

Lista obiectivelor reprezentative pentru România şi adresele acestora este disponibilă pe site-ul MAE la următoarea adresă:

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2013.01_Obiective_Romania.pdf

Semn al recunoştinţei pe care popoarele europene o au faţă de jertfele soldaţilor români, numeroasele monumente şi cimitire care cinstesc memoria eroilor români se vor afla la loc de cinste în documentarul MAE.

 

 

[1] Palatul Morzin, sediul Ambasadei României din capitala cehă, se află în proprietatea statului român din anul 1936 şi este amplasat într-o zonă protejată UNESCO. Un rol important în achiziţionarea clădirii de la guvernul cehoslovac a revenit ministrului român al afacerilor externe, Nicolae Titulescu. Forma actuală a palatului, realizată conform proiectului faimosului arhitect ceh de origine italiană, Giovanni Santini, datează din anul 1712.

Pe faţada Ambasadei se află o placă comemorativă, inaugurată în anul 2004, dedicată domnitorului Mihai Viteazul care în 1601 s-a aflat la Praga în vizită la curtea împăratului Rudolf al II-lea. Adresa: Nerudova 5, Praga 1

2 Accademia di Romania, Valle Giulia, Piazza José de San Martin, 1 00197 Roma

3 Musée de l’Air et de l’Espace, aeroportul Bourget, avenue de la Division Leclerc, 93350, Le Bourget

4 Atelier Brâncuşi, Place Georges Pompidou Rue Saint Martin, 75004, Paris,

5 Fondation Pierre Gianadda, Rue du Forum 59, 1920 Martigny (Suisse),

http://www.gianadda.ch/wq_pages/fr/expositions/le-parc-des-sculptures.php

http://www.voyagevirtuel.co.uk/suisse/carte/martigny-gianadda-suisse-17.php

 

Romani in lume

“Geniul n-are moarte, dar nici noroc”. Mihai Eminescu

Published by:

literatura eroticaAstăzi se împlinesc 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanţi poeţi din istoria României, 15 ianuarie 1850 Mihai Eminescu s-a nascut la Ipotesti ca si al saptelea copil al familiei Eminescu.

Printre cartile luate din Romania sunt si poeziile semnate de Eminescu si ma bucur ca am o editie speciala a poemelor lui.

Este poetul care mi-a mangaiat adolescenta cu cele mai frumoase ganduri de dragoste, filosofia lui ancestrala si literatura erotica.

Din pacate, privesc cu tristete la lipsa de interes pentru cultura, istoria, literatura romana.

Suntem singurii “perdanti”.

Poetul se defineste singur: “Aspru, rece, suna cantul cel etern neispravit” – lasand astfel loc pentru alte contributii atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in sincronizarea cu universalitatea.

Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si spatiu national, padure, mare, doina, vis, melancolie.

Dar prin intermediul prietenului meu poet targovistean Cristian Gabriel Groman  pe care il las sa povesteasca lucruri mai putin cunoscute si prezentate publicului larg legate de viata si moartea lui Mihai Eminescu.

“Incet-incet, iese la iveala, precum untdelemnul deasupra apei, Adevarul despre moartea (asasinarea) unui martir al neamului romanesc, Eminescu…

Ce stim (ce am fost invatati) noi? Ca Eminescu a fost un mare poet (national)…cam atat…si ni s-a mai spus ca, spre sfarsitul vietii a fost lovit de nebunie, ca era sifilitic, alcoolic si multe altele…Nimic mai fals…Adevarul este ca Eminescu a fost un gazetar de exceptie, un jurnalist inteligent si incomod, ce a fost timp de 13 ani redactor la ziarul “Timpul”, unde nu a ezitat sa infiereze de fiecare data politicienii corupti si lacomi si sa deranjeze Marile Puteri ale vremii…Toate acestea i-au adus lui Eminescu sentinta de condamnare la moarte, Eminescu ii critica dur pe politicienii vremii, pentru ca ii abandonasera pe romani in fata Marilor Puteri…Eminescu a sustinut si participarea Romaniei la Razboiul de Independenta insa, mai tarziu, a criticat dur Guvernul I.C.Bratianu pentru ca nu ceruse nici o garantie scrisa de la rusi…Eminescu voia si sustinea prin ceea ce scria in “Timpul” refacerea Daciei Mari, ceea ce deranja Marile Puteri.El lupta pentru Ardeal si pentru alipirea acestuia la tara mama.Bismark, amenintase Romania cu o declaratie de razboi daca nu se inceteaza batalia pentru Transilvania…Iar P.P.Carp, trimisul tarii noastre la Viena, ii scria lui Titu  Maiorescu: “si mai potoliti-l pe Eminescu” In acele zile se finalizau termenii Tratatului dintre Romania si Austro-Ungaria…o moarte pusa la cale amanuntit si miseleste…Eminescu isi incepe cariera de jurnalist in aceeasi perioada cu “chestiunea orientala” ce presupunea impartirea teritoriilor eliberate dupa prabusirea Imperiului Otoman.Marile Puteri implicate erau Rusia si Austro-Ungaria.Eminescu a luptat cu amandoua…Fiind un jurnalist foarte incomod, Eminescu “trebuia” redus la tacere…Totul a fost minutios pus la punct…Pe 28 iunie 1883, i se insceneaza o criza de nebunie.La ora 6 dimineata, Ecaterina Szöke Magyarosy, prima sotie a lui Slavici, (unde Eminescu locuia in gazda) ii trimite un bilet lui Titu Maiorescu(considerat prieten cu Eminescu), care locuia nu departe de Slavici.Aceasta ii spune lui Maiorescu in bilet sa o scape de Eminescu, pt ca a innebunit…Maiorescu, fara sa verifice ce s-a intamplat acasa la Slavici, obtine in aceeasi dimineata,un bilet de internare pt Eminescu, la spitalul “Caritatea” al dr.Al.Sutzu, obligandu-se totodata sa plateasca si spitalizarea,300 lei/luna.Eminescu vine la Maiorescu acasa, acesta il trimite la sediul Societatea Carpati,unde il asteptau presedintele societatii si multi altii ca sa-l dea la balamuc.Eminescu, schimba planul, merge la Capsa, se intalneste cu Grigore Ventura.Aici e un episod trucat de Ventura.El spune ca Eminescu ar fi scos pistolul, de fata cu patroana Marie Obeline Vautier si ar fi amenintat ca il omoara pe rege.Insa nu se regaseste nici o marturie scrisa de la nici un martor desi, daca era adevarat, trebuia consemnat.Eminescu merge cu Ventura (e ipoteza lor) la palat, unde gasesc portile inchise, apoi, la baile publice Mitrasewski.Ventura il inchide inauntru, cheama pe cei de la Societatea Carpati, vin 2 prieteni de-ai lui Eminescu, Secaseanu si Ocaseanu, culmea, cu o camasa de forta…De aici incepe calvarul, privarea de libertate a celui care a vrut Refacerea Daciei Mari, a celui care a luptat cu toate puterile lui gazetaresti pentru Ardeal…In chiar ziua “legarii” lui in camasa de forta, aparea ultimul sau articol din “Timpul” intitulat:”Pentru libertatea presei si jurnalistului”,un adevarat testament…A fost “tratat” pentru boli pe care niciodata nu le-a avut, i-au fost administrate doze gigant de mercur, intre 4 si 7 grame (desi se stia ca e toxic). Veronica Micle a luptat pentru a-l transfera la un alt spital, Maiorescu se opunea din rasputeri…In cele din urma, a fost transferat la Viena.Aici, dupa o cercetare foarte amanuntita, doctorii l-au declarat sanatos…Eminescu a revenit, la fel de pornit, incomod, a publicat iar ceea ce nu convenea…Ceea ce a dus iarasi la incatusarea lui in acelasi spital, ca in 1883, numai ca acum era anul 1889, martie.Pe 15 iunie, se stingea acel pe care nimeni dintre noi nu l-a stiut ca un stindard al Unitatii Nationale, l-am stiut doar din auzite, ca a fost un mare poet, dar care a murit bolnav si nebun…NU…N-a fost nebun, nici macar ei,  cu tratamentele lor de exterminare fortata nu au reusit sa il innebuneasca!!!Creierul lui Eminescu este “uitat” pe fereastra, in soare, si, dupa citeva zile de nefixare, este trimis lui Gh. Marinescu, pentru a fi examinat. ln 1889, Marinescu avea 26 de ani, fiind incepator, asistentul lui Babes. Daca prof. Babes nu a primit creierul, pot fi avute in vedere doua posibilitati: ori cazul prezenta interes numai pentru curiozitatea tinarului asistent (ceea ce era de neconceput in cazul creierului lui Eminescu), ori si aceasta este ipoteza spre care inclinam pe undeva, “anumiti” oameni, sa nu spun o “intreaga protipendada”, se temeau de diagnosticul severului prof. Victor Babes, care era personificarea omului de stiinta corect si competent. Gheorghe Marinescu declara despre creierul poetului, multi ani mai tirziu: “Creierul mi s-a adus de la Institutul Sutu intr-o stare de descompunere care nu permitea un studiu fin al structurii circumvolutiunilor. Putrefactia era datorata caldurii celei mari, probabil ca s-a scos prea tirziu dupa moarte… Creierul era intr-adevar voluminos, circumvolutiunile bogate si bine dezvoltate si prezenta ca leziuni macroscopice o meningita localizata la lobulii anteriori… Din nenorocire, creierul, fiind, cum am spus, descompus, nu am facut studiul istologic, ceea ce e o mare lacuna…”. Sarmanul Eminescu! Nu a avut parte nici de acest studiu anatomic obiectiv! Eminescu nu a murit insa de paralizie generala, Gheorghe Marinescu se inselase. Punind cap la cap toate dovezile strinse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: “Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari din domeniul patologiei creierului, sint cit se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues, si nu a avut o dementa paralitica”. In ceea ce priveste alcoolismul, acesta nici nu intra in discutie. Presupusul sifilis al lui Eminescu este scos din mineca imposturii si botezat “ad-hoc congenital”.

La autopsie, doctorul a examinat superficial creierul lui Eminescu, a notat ca era neobisnuit de mare si l-a aruncat la gunoi…Rusine!!!Nu isi afla linistea nici acum Eminescu pana nu va fi reabilitat!El nu a fost nebun, sifilitic, alcoolic sau ce ni s-a mai spus…Sunt doar minciuni fabricate …O calugariţă din Văratec, care a trait 107 ani, l-a vazut si descris pe Eminescu..-“Un tanar frumos, cu voluptaţi tritonice.. Dimineaţa ridica nişte greutaţi..” La Blaj Eminescu a caştigat un concurs de înot, sport unde înalţimea contează mult, iar Eminescu avea 1.68 m (Creangă avea ..2m). Organizatorul concursului spunea : “Pe lacul Chereteu au venit mulţi inotatori si, deşi sunt mulţi înotatori buni în Blaj, cu Eminescu nici unul nu se putea ţine! Intra sub apă ici şi ieşea hăt departe dupa mult timp!”.Sta in puterea noastra sa cerem Dreptate pentru Eminescu si reabilitarea lui!Sa nu mai invete copiii nostri aberatiile pe care le-am invatat noi despre el, ci Adevarul!Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe Eminescu, martirul!!! Doamne ajuta!!!

Cristian Gabriel Groman

 

Noaptea fetiţa dormea la pământ atunci ea intra numa-n cămaşă în odaia lui şi sau pe jos, sau de-a-n picioarele el se-mbăta de frumuseţile ei. A-i cuprinde şalele, a ţine mâna la acele rotunzimi perfecte şi pline era deja o fericire nemaipomenită, nouă încă, apoi ea mai era şi ruşinoasă, încât actul amorului o făcea să tremure, să ţipe, să leşine, ceea ce-i adăuga şi mai mult fericirea.”

Iată încă vreo câteva imagini erotice  din alte câteva proze scurte de-ale lui Eminescu:

„Abia acum băgă de seamă că ea era goală…o cuprinse tare, o lipi de corpul lui…îşi închise ochii şi-i sfărmă parcă buzele în sărutări. Se-năduşea sărutând-o, simţirele-i piereau, parcă nu mai gândi nimic…”. (Moartea Cezarei)

„Îşi despletise părul pe umerii rotunzi şi pe sânii crescuţi în sete de amor, până rămase goală şi frumoasă ca o statuie antică, având înaintea acestei din urmă avantajul vieţii, acea pieliţă caldă, dulce, netedă, care lăsa urme dac-o atingeai…”. (Cezara)

„Apoi urmau trunchii rotunzi ai picioarelor, tari şi copţi numai buni de-a sugruma şalele unui amant între ele…”. (Ea era albă ca zahărul)

 

In aceasta seara va invit la ora 19.00 Londra, 21.00 Romania,   la emisiune speciala dedicata lui Mihai Eminescu si realizata de bunul meu prieten scriitor George Serban -Mangalia Romania

Winamp: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.pls
Windows Media Player: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.asx